Săptămâna în presa locală

Articolul a fost vizualizat de 953 ori

Soluţia Cioloş pentru Valea Jiului: „abordare integrată”
Ciprian Iancu, Glasul Hunedoarei
Premierul Dacian Cioloş şi vicepremierul Vasile Dîncu au inaugurat, vineri, la Petroşani, prima filială locală a Unităţii Guvernamentale de Asistenţă Tehnică (UGAT). Asemenea filiale vor mai fi înfiinţate şi în alte zone defavorizate ale ţării. Primul ministru a venit şi cu un sfat: oraşele să nu se mai lupte între ele pentru finanţări, ci să gândească proiecte comune.
Zonele în care va fi oferit sprijinul UGAT sunt Valea Jiului, Roşia Montană şi partea de nord a Moldovei. „Pentru aceste trei zone ne-am gândit să integrăm, de facto, resursele financiare pe care le avem atât din diferite programe finanţate din fonduri europene, cât şi din bugetul de stat, şi să avem o abordare integrată a investirii acestor resurse financiare, în mod privilegiat, în aceste zone”, a declarat Dacian Cioloş. Premierul a menţionat că este nevoie de o abordare integrată a resurselor financiare, atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat, astfel încât să ofere posibilitatea ca mai multe localităţi din zonele vizate să poată lucra împreună pe proiecte care să aducă beneficii pentru toată zona. „E nevoie de o abordare integrată a resurselor financiare pentru a ne asigura că ele sunt folosite în mod cât mai eficient, altfel spus am dori să evităm conflicte instituţionale între locali­tăţi şi o bătălie pentru fonduri între localităţi şi să îi punem să lucreze împreună pe proiecte care să fie benefice pentru toată regiunea, (…) gândind la ansamblul zonei şi nu la fiecare localitate în parte”, a explicat primul ministru.
Transportul, o problemă mare
UGAT va furniza şi asistenţa tehnică necesară autorităţilor locale în pregătirea proiectelor care au ca scop dezvoltarea zonei, astfel încât acestea să fie abordate cu prioritate. Unitatea va avea rolul de a ţine legătura şi cu sectorul de investiţii private, astfel încât potenţialii investitori să fie orientaţi şi spre aceste zone sărace. În ceea ce priveşte Valea Jiului, premierul a arătat că zona are nevoie, în primul rând, de infrastructură de transport şi de înfiinţarea unor parcuri industriale. „Aici e nevoie, în primul rând, de infrastructură. Trebuie să putem conecta Valea Jiului cu zonele de acces – deci infrastructură de transport. Există un potenţial pentru instalarea unor afa­ceri şi pentru asta fiecare municipiu de aici ne-a spus că vrea să dezvolte parcuri industriale şi le-am spus că trebuie să le gândim integrat, pentru că n-are rost să facem câte un parc industrial în fiecare localitate şi să nu vină nimeni în niciunul dintre ele. Deci, să gândim integrat pe toată Valea Jiului şi nevoia de infrastructură şi nevoia de parcuri industriale şi nevoi de alte infrastructuri pentru servicii publice, cum ar fi spitale, în domeniul sănătăţii (…), infrastructură pentru educaţie. Formarea profesională este esenţială pentru că marea problemă în România nu mai este doar infrastructura, ci şi disponibilitatea de forţă de muncă calificată”, a completat Dacian Cioloş.
Primul proiect care s-a bucurat de sprijinul UGAT în Valea Jiului are o valoare de 90 de milioane de euro şi ar putea fi semnat în următoarele două săptămâni. Proiectul este realizat de operatorul regional de apă Apa Serv Valea Jiului şi se referă la modernizarea infrastructurii de apă şi canal din mai multe oraşe ale zonei.
Ridzi anunţă două parcuri industriale
Pe parcursul vizitei guvernamentale de vineri, primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, a declarat că Valea Jiului ar putea beneficia nu de unul, ci de două parcuri industriale în viitorul apropiat: „În urma discuţiilor pe care le-am avut cu diverşi investitori, cu oameni de afaceri, în acest moment Valea Jiului are nevoie de cel puţin două parcuri industriale, unul pe zona de Vest şi unul pe zona de Est, care să poată să pună la dispoziţie hale investitorilor care vor să vină către Valea Jiului. (…) Eu cred că anul viitor, dacă lucrurile se mişcă bine, vom putea să punem la dispoziţie aceste utilităţi către toţi cei care vor să investească. Nu este vorba numai de investitori străini, ci şi de investitori locali care vor să-şi dezvolte afacerile şi care vor să facă producţie”. Ca argument al nevoii de parcuri industriale (dotate cu hale de producţie), Ridzi a dat exemplul unui investitor care îşi deschide un punct de lucru în Petroşani.

Cum au prins pădurenii din Lelese gustul Internetului. De la topor, la calculator
Dorin Corpade, Mesagerul Hunedorean
Dacă înainte vreme, în pădurenime, toporul era o u­nealtă nelipsită din gospodărie, acum, un alt obiect tinde să devină indispensabil într-o aşezare ruptă de lume din Munţii Poiana Ruscă.
Fără nicio pretenţie de exagerare, la Lelese, cea mai informatizată localitate din Ţinutul Pădurenilor, lumea nu mai poate trăi fără calculator. Şi nu-i de mirare, pentru că aici şi apa vine pe… Internet. Instalaţiile de la primărie sau cămin sunt comandate tot prin Internet. Iar Internetul îl găseşti pe toate uliţele. Wireless. După cum aprecia primarul comunei, Ciprian Achim, 70 la sută din case au calculator sau laptop. Pentru localnici, a mai completat primarul, nu-i mare lucru să aibă Internet. Grav îi când nu funcţionează două-trei ceasuri. La început se lucra doar la primărie pe calculator, dar leleşenii, la început timid, şi-au băgat în casă câte-un „aparat”, aşa, mai mult pentru copii. Dar, repede i-au prins gustul şi s-au molipsit unul de la altul. Ba, s-au dus şi la cursuri în vederea dobândirii unor competenţe în utilizarea calculatorului şi însuşirea de cunoştinţe informati­ce. Până acum, 22 de persoane au absolvit asemenea cursuri, dintre care 19 au fost femei, unele trecute bine de anii tinereţii. Când le-am întrebat pe unele dintre ele la ce le ajută calculatorul, mi-au spus că pot sta de vorbă cu copiii, plecaţi la şcoli, la oraş, sau la lucru în străinătate, şi-i mai pot şi vedea, că asta le mai astâmpără dorul după ei. Când au ele vreme de calculator? Seara, după ce mulg vaca şi au dat de mâncare la bărbat. Numai că îndeletnicirea, asta, de a umbla pe Internet, i-a făcut curioşi şi pe bărbaţii comunei. Şi, iarăşi, vorba s-a dus de la unul la altul. Acum, ei verifică preţul fânului şi cucuruzului pe Internet, află cum se mai dau animalele prin târguri şi pe unde ar fi bine să le ducă pentru a căpăta un preţ mai mare. Şi cum se pot lupta cu mistreţii şi alte jivine ale păduri. Ba, cu Internetul în poartă, localnicii au început să-l pună în dificultate şi pe primar, arătându-i că prin alte locuri se pot face unele lucruri, numai aşezarea lor rămâne vitregită de cei de pe la judeţ sau din guvern.
Concluzionând, Lelese este comuna hunedoreană unde nu se mai poate trăi fără Internet, pentru că discuţiile, informările şi consultările intermediate de această reţea sunt vitale comunităţii locale. Deocamdată, pe Internet numai nedei nu se pot face. Dar, nu se ştie niciodată!

Target ambiţios: Până la finele anului viitor, două parcuri in­dustriale
Ziarul Văii Jiului
Doar pentru că nu este pregătită infrastructural, Valea Jiu­lui pierde şanse importante de atragere a investitorilor.
Investitorii din Vestul ţării (Arad, Timiş) au epuizat perso­nalul „de angajat” de pe o rază de 100 de kilometri. Caută personal inclusiv în Valea Jiului, iar oamenii migrează în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Ar fi însă mai uşor şi mai productiv să atragi investitorii în Vale. Este şi mai corect pentru localnicii care au investit aici într-un apartament, într-o viaţă pe care şi-o doresc decentă.
Infrastructura de sprijin pentru afaceri este neuniform repartizată în judeţ şi se evidenţiază lipsa acesteia în special în zonele cu mari probleme de reconversie. În momentul de faţă, în judeţul Hunedoara este înregistrat un singur parc industrial – Parcul Industrial
Hunedoara, Incubatorul de afaceri Simeria şi Parcul industrial Călan (inclusiv incubator de afaceri), oferind noi oportunităţi pentru atragerea şi menţinerea investitorilor în judeţ.
În prezent, există o iniţiativă de colaborare între Mi­nisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Primăria Petroşani pentru constituirea unui parc industrial pe o locaţie în suprafaţă de 11,5 ha, la Livezeni. Referitor la acest proiect de parc industrial, în care se urmăreşte dezvoltarea industriei prelucrării lemnului şi producţiei de mobilă, reprezentanţii administraţiei locale sunt interesaţi să acorde investitorilor facilităţile fiscale prevăzute de lege. Conform primarului Tiberiu Iacob- Ridzi, SEWS ar fi deschis la Petroşani o hală de producţie de 800 de locuri de muncă dacă ar fi avut şi condiţiile necesare. În momentul de faţă SEWS deschide un punct de lucru cu 200 de angajaţi, dar primarul nu vrea să-i scape pe viitor. Realizarea unui parc industrial cu toate utilităţile, construit conform cerinţelor investitorilor, este atracţia perfectă. Nu este singurul investitor care a emis pretenţii referitoare la condiţiile puse la dispo­ziţie de administraţia locală. Aşadar, intenţii există. Mai există în Valea Jiului, spune tot primarul Petroşaniului, forţă de muncă mediu pregătită, care se poate reconverti din domeniul minier în cel privat. Pe de altă parte, Guvernul subliniază că una dintre direcţiile de dezvoltare a zonei trebuie să includă pregătirea corespunzătoare cerinţei pieţei forţei de muncă, prin şcolile profesionale. Valea Jiului nu are nevoie de un parc in­dustrial, ci de două. Un al doilea se va amenaja în vestul Văii Jiului, urmează a se stabili de comun acord locul potrivit, în funcţie de variabile. Cele două parcuri in­dustriale ar putea fi finalizate până la finele anului viitor, tot ce trebuie să facă primarii din Valea Jiului este să colaboreze eficient. Dacă aceste parcuri sunt bine amplasate, în favoarea investitorilor, angajatorii nu se vor limita cu angajările la graniţa administrativă a unei loca­lităţi.

About Administrator