De câte ori mergea de la Luncoiu de Jos la Cluj sau când venea acasă de la Cluj la Luncoiu, satul de unde a plecat ca să ajungă masterand la Ingineria Sistemelor Mecatronice, se întâmpla să rămână fără baterie la telefon. Trei ore. Atât dura drumul din nordul judeţului Hunedoara şi până în inima Transilvaniei, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, acolo unde băieţaşul familiei Mărcuş avea să devină inginerul mecatronist Răzvan Marcel Mărcuş, specialist în echipament de calcul şi reţele. A făcut cercetare în domeniul creşterii autonomiei maşinilor electrice, eficientizarea panourilor fotovoltaice, în producţia automatizată, dar şi în domeniul dezvoltării de microgeneratoare care să crescă autonomia telefoanelor mobile. A derulat, în paralel, opt proiecte de cercetare, unele în colaborare cu firme private, altele cu Universitatea Tehnică. Astăzi e în stare să creeze desenele de execuţie a pieselor, să proiecteze componente şi ansambluri 3D, să proiecteze şi să realizeze cablaje electrice şi electronice, dar – mai mult ca orice – e gata să viseze atât de departe, încât semenii lui nu-i prea pot ţine urma.
Geniul din autobuz
Era în autobuz, pe Valea Arieşului, şi venea spre casă, când, „l-a trăznit” ideea asta: cum să facă el un dispozitiv care, în mişcare fiind, ca şi el, pendulând între Hunedoara şi Cluj, să transforme mişcarea în energie. Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap că tânărul de pe locul de lângă, din autobuz, e un geniu adevărat, o minte sclipitoare, capabilă să atragă în România zeci, poate sute de milioane de euro. De la o simplă idee, avea să se înhame la o muncă sisifică de cercetare şi inovaţie şi, după trei ani, ţinea în mână un încărcător de smartphone capabil să se încarce de la ORICE! Lumină, energia mersului (cinetică) sau căldură, unde wireless, muzică. Pe toate, husa-minune a lui Răzvan le transforma în energie pentru telefonul inteligent. În 2013 şi-a publicat concluziile şi realizarea cercetării sale în revista „Acta mecanica”. Titlul articolului: „A solution to extend the battery life of the mobile phone” („n.r. „O soluţie pentru extinderea duratei de viaţă a telefonului mobil”). Recunoaşte că încercări asemenea lui mai făcuseră şi alţii. Mai mult, în cei trei ani, cât el şi-a „stors creierii” ca să creeze husa care se încarcă de la „orice”, alţi producători au lansat pe piaţă bateriile externe, care prelungesc „viaţa” bateriei de smartphone. Însă un asemenea „miracol”, programat să transforme aproape orice în sursă de energie pentru telefonul mobil, era o premieră pentru lumea cercetării şi inovaţiei.
Microgenerator din resurse nelimitate de energie
Spune că ideea i-a venit natural, privind pe geamul autobuzului, realizând că suntem înconjuraţi de resurse nelimitate de energie. Stătea pe scaunul autobuzului şi constata că tot în mişcare este, pentru că se mişca maşina. Se mişca planeta, galaxia şi, mai ales, mintea lui strălucitoare, care a realizat că mişcarea poate fi transformată în energie electrică. La fel cum poate fi convertit şi semnalul wireless, semnalul radio ori temperatura! Mai mult, hunedoreanul şi-a dus husa până într-acolo încât e capabilă să încarce telefonul şi prin inducţie magnetică! Cu ArKase, husa lui genială, a mers, mai întâi, la Sesiunea de Comunicări Ştiintifice a Studenţilor Facultăţii de Mecanică, ediţia a IX-a, în mai 2013, la Cluj-Napoca. A venit cu o soluţie teoretică şi calcule pentru creşterea autonomiei telefoanelor mobile, prin convertirea lucrului mecanic în energie electrică. Un an mai târziu, în mai 2014, la Olimpiada Naţională de Mecatronică, proba Festo, a obţinut premiul al treilea. „Această olimpiadă include un concurs de platforme mobile, oferite de cei de la Festo, module din linii de fabricaţie automate, care au trebuit construite de la zero şi programate”, explică Răzvan Mărcuş. În 2015, la Craiova, s-a dus la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti, cu aceeaşi husă, într-o variantă îmbunătăţită: „Echipament mobil de încărcare continuă” – i-a zis. Şi a obţinut premiul I! „La acest concurs, la secţiunea teoretică s-au făcut demonstraţiile de necesitate a unui astfel de sistem, procesul de realizare a unui astfel de echipament, inclusiv simularea şi proiectarea modelelor pe imprimanta 3D a carcaselor”, adaugă micul geniu al mecatronicii.
Premii pentru vizionarul hunedorean
Şi tot anul trecut, tot la Craiova, la Concursul Naţional de Realizări în Domeniul Mecatronicii, a mai luat un premiu
întâi cu prototipurile realizate de el şi a făcut demonstraţii în faţa comisiei de evaluare. A urmat o menţiune la Sesiunea de Comunicări Ştiintifice a Studenţilor Facultăţii de Mecanică, ediţia a XI-a, în mai, anul trecut, la Cluj-Napoca. Preocupat de scăderea poluării şi creşterea producţiei de energie electrică, de această dată, Răzvan Mărcuş s-a înscris în concurs cu un studiu privind mecanismele de orientare sincronizată a sistemelor de panouri solare. „Multă lume îşi montează panouri fotovoltaice, dar puţini sunt cei care ştiu că există mai multe tipuri de astfel de panouri şi că e foarte importantă orientarea acestora. Este esenţial ca razele solare să cadă perpendicular pe suprafaţa panoului fotovoltaic, pentru ca el să aibă un randament cât mai mare. Mai mult, este absolut necesară o orientare pe două axe, pentru că traiectoria soarelui este în continuă schimbare”, spune „vizionarul” de la Brad.
A crescut eficienţa panourilor fotovoltaice de la 30 la 96 la sută
La Sesiunea de Comunicări Ştiintifice a Studenţilor Facultaţii de Mecanică, ediţia a XI-a, în data de 21 mai 2015 la Cluj-Napoca, a mai obţinut un premiu întâi cu studiul legat de realizarea microgeneratorului pentru telefonul mobil, cu avantajele şi dezavantajele lui. Anul trecut, în decembrie, la Transilvania Demo Days, s-a dus, din nou cu husa „minune”, într-o variantă şi mai bună. Era pentru prima oară când husa avea şi un nume: ArKase. De aici, desigur, hunedoreanul a plecat cu un nou loc I. La TEDxCluj, în februarie, a intrat în concurs cu alte 15 proiecte de inventică, iar proiectul cu husa pentru telefon care asigură independenţa a câştigat titlul de cel mai bun proiect. Cele mai importante premii au urmat chiar în această vară: la Pro Invent, ediţia a XIV-a, un concurs internaţional de invenţii, organizat la Cluj-Napoca în martie, i-a adus medalia de aur. ArKase, husa lui Răzvan, „bătea”, astfel, 300 de invenţii expuse, obţinea medalia de aur, premiul “Special AWARD CorneliuGroup” şi un premiu special “Diploma de Excelenţă” din partea Asociaţiei “Justin Capra”. Un alt premiu de excelenţă, pentru creşterea eficienţei panourilor voltaice, de la 30, la 96 la sută, a venit în mai de la Iaşi.
Aur, aur, aur pentru husa inteligentă!
La EuroInvent Iaşi, un concurs internaţional în care au fost înscrise 500 de invenţii din 50 de ţări, ArKase a obţinut medalia de aur şi marele premiu al salonului de inventică, iar la Salonul de Invenţii şi Inovaţii „Traian Vuia”, din Timişoara, Răzvan Mărcuş a mai luat o medalie de aur cu ArKase şi premiul special, cu medalia de aur, din partea Universităţii Tehnice Bucureşti. Până acum, pentru proiectul cu husa „minune”, hunedoreanul a cheltuit peste 15.000 de euro! A investit în dezvoltarea tehnologiei pentru husa inteligentă inclusiv premiile câştigate. Apoi s-a gândit să caute un designer de produs la fel de creativ ca el, care să creeze forma perfectă a invenţiei. Ulterior, produsul ar fi urmat să fie lansat pe platforma de crowdfunding Kickstarter. Aici ar fi putut să obţină finanţare, ca să înceapă producţia. Din păcate, deşi microgeneratorul lui Răzvan are toate şansele să revoluţioneze industria smartphone, tânărul nu a găsit un investitor serios. „Nici pe Kickstarter nu am urcat proiectul. Ar fi trebuit să livrez husele, iar ca să merite trebuia să am o comandă foarte bună. Asta ca să fie preţul avantajos. Problema e de echipă: am nevoie de oameni. E drept, am un designer, Răzvan Rizescu îl cheamă, însă totul e stopat, pe moment, din lipsă de fonduri”, spune micul geniu al unei ţări incapabile să sprijine şi să pună în valoare „aurul cenuşiu” al unei întregi generaţii.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.