Tânără, cu o carieră bine conturată în avocatură, cu multă putere de muncă, Oana Frânc şi-a câştigat un loc pe listele PNL pentru Camera Deputaţilor. Dincolo de sloganuri şi promisiuni electorale cu care toate partidele încearcă să cucerească electoratul, tânăra Oana Frânc propune câteva proiecte concrete, mai ales pentru ceea ce ea numeşte ”categorii vulnerabile”.
De ce tinerii votează tineri?
Sper că nu doar tinerii votează tineri. Sper ca toată lumea să înţeleagă că energia tinerilor, dorinţa lor de a-şi construi un viitor şi conectarea permanentă la nou a acestora sunt argumente pentru schimbarea în bine a României. Cred că a venit vremea ca noi, tinerii, să ne asumăm mai multe responsa
bilităţi. Printre altele şi aceea de a avea grijă de oamenii mai în vârstă. În fond, dacă e să vorbim despre viitorul României, noi vom fi beneficiarii construcţiei pe care o începem acum.
Vorbiţi despre responsabilitatea tinerilor. Vă gândiţi la ceva concret, sau este vorba doar de un slogan de campanie care să sune frumos?
Evident că mă gândesc la ceva concret. Responsabilitatea este un concept extrem de complex. Suntem responsabili în primul rând faţă de categoriile vulnerabile, copii şi vârstnici. Apoi, faţă de toate generaţiile, de toţi cetăţenii. Suntem o ţară europeană, din păcate mai mult geogr
afic decât din alte puncte de vedere. Avem, noi, tinerii, responsabilitatea să punem România pe harta Europei şi în ceea ce priveşte nivelul de trai, salarizarea, educaţia, sănătatea şi alte domenii în care suntem deficitari.
Ce puteţi face pentru categoriile vulnerabile, cum le definiţi dumneavoastră?
Ca să nu spuneţi că mă încadrez printre politicienii care vorbesc doar lucruri generale, voi da câteva exemple concrete de probleme care mă preocupă şi pe care le voi ridica în Camera Deputaţil
or, dacă ajung acolo. Chiar voi încerca să le materializez în legi.
Care ar fi astea?
În primul rând, mă îngrijorează foarte mult situaţia copiilor care trăiesc în condiţii mizere, în familii dezorganizate şi în special a copiilor folosiţi la cerşit. Aceşi copii sunt condamnaţi de părinţii lor la un viitor sumbru. De aceea consider că statul trebuie să-i protejeze. Voi iniţia un proiect de lege privind cerşetoria juvenilă. Prin această lege specială trebuie prevăzute mijloacele prin care copiii folosiţi la cerşit sau trimişi să se folosească de mila publică pentru a realiza venituri de orice natură să fie protejaţi. O asemenea lege are ca scop şi destructurarea reţelelor de cerşetorie care folosesc minori în acest scop. Sancţiunile pentru folosirea copiilor în asemenea activităţi t
rebuie să fie extrem de dure şi însoţite de decăderea din drepturile părinteşti. Astfel, acei copii cărora soarta le-a hărăzit părinţi iresponsabili pot să aibă şansa de a trăi decent, de a beneficia de educaţie şi de toate avantajele care decurg din asta. Acest exemplu este doar unul dintre proiectele mele, pe care, de altfel, le-am ridicat şi la nivelul Consiliului Local Deva.
Vorbiţi foarte mult despre tineri. Doar că în România nici bătrânii nu trăiesc foarte bine.
Nu numai că majoritatea dintre ei nu trăiesc bine. Vârstnicii trăiesc o adevărată dramă legată de plecarea copiilor şi a nepoţilor de lângă ei. La ţară această ”durere” nu se simte foarte tare, pentru că, în comunităţile rurale, munca, socializarea şi într-ajutorarea estompează cumva nevoia bunicilor de a avea aproape copiii şi nepoţii. În oraşe, însă, vârstnicii trăiesc adevărate drame. Pe de o parte, măsurile economice propuse de PNL vor duce la dezvoltare economică şi implicit la creşterea nivelului de trai. Asta implică şi o mai mică migraţie a copiilor şi nepoţilor departe de vârstnici. Dar, la modul concret, pentru ei, mă gândesc la o îmbunătăţire a legii parteneriatului public-privat în vederea înfiinţării de centre sociale destinate vârstnicilor cu probleme medicale, pentru serviciile de ocrotire la domiciliu a vârstnicilor şi pentru sistemul medical destinat vârstei a treia, cu sanatorii şi cabinete medicale dedicate acestei categorii de vârstă.
Nu spuneţi nimic despre pensii?
Nu spun despre pensii pentru că nu vreau să-i mint pe pensionari. Sistemul de pensii din România este susţinut în mare parte din contribuţiile persoanelor active, suplimentate din Bugetul Naţional. Dacă economia merge bine, şi noi vrem să o facem să meargă, există cadrul economic pentru creşterea pensiilor. Dacă nu avem creştere economică, nu încasăm bani la bugetul de stat, nici pensiile nu pot să crească. Cine promite altceva minte! Noi însă ne propunem să punem bazele unei creşteri economice sănătoase şi constante. Guvernul Cioloş a demonstrat că poate să facă acest lucru. Dacă economia merge bine, evident că vor urma creşteri ale pensiilor în egală măsură cu creşterile salariale.
Nu vă este frică de faptul că mesajele dumneavoastră pentru tineri vor îndepărta electoratul de vârsta a treia?
În niciun caz! Toţi bunicii îşi iubesc nepoţii, iar aceştia la rândul lor trebuie să aibă responsabilităţi faţă de ei. Noi, tinerii, trebuie să înţelegem că am primit o ţară de la bunicii şi părinţii noştri şi trebuie să o facem mai bună, mai bogată cu oameni mai fericiţi. În acelaşi timp, bunicii noştri, care au muncit enorm pentru ţara lor, sunt convinsă că au încredere în noi.
