Şcoala românească are cadrul legal pentru a scoate meseriaşi pe piaţa muncii, după ani în care a produs purtători de diplome fără acoperire. Guvernul Cioloş a modificat legea educaţiei şi defineşte, pentru prima dată în România, învăţământul profesional dual. La acest proiect au lucrat şi parlamentarii PNL, printre care deputatul Eleonora-Carmen Hărău, care susţine cu bani calificarea profesională a tinerilor înainte de a-şi asuma acest proiect legislativ în promisiunile campaniei electorale din 2012.
Guvernul PSD a blocat în mod constant orice încercare de modificare a legii în această direcţie, iar amendamentele scrise de parlamentarii PNL sunt îngropate din martie 2015 în sertarul Ecaterinei Andronescu, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat. Totuşi, Guvernul Cioloş a emis o ordonanţă de urgenţă care modifică legea educaţiei şi defineşte învăţământul profesional dual, o premieră pentru România.
Toată lumea are de câştigat
Lipsa de meseriaşi pregătiţi şi facilităţile fiscale acordate vor motiva multe firme să intre în parteneriat cu şcolile profesionale. Pe de altă parte, asigurarea transportului gratuit, a cazării şi meselor gratuite în internatul şcolar vor face aceste şcoli mai atrăgătoare pentru tineri. Bursa profesională pe care o acordă statul, dublată de bursa oferită de agentul economic, constituie un alt element motivatoriu pentru elevii care doresc să înveţe o meserie. De asemenea, Guvernul a aprobat o măsură prin care să fie încurajate firmele dacă se implică în mai buna pregătire profesională a tinerilor. Concret, vor fi acordate facilităţi fiscale operatorilor economici interesaţi de programe de calificare profesională. Prin modificarea Codului fiscal au fost introduse prevederi privind deducerea cheltuielilor efectuate de agenţii economici cu pregătirea teoretică şi/ sau practică a elevilor, studenţilor şi a altor categorii de persoane care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare într-un cadru instituţionalizat.
Meseria, „brăţară de aur”
Durata studiilor pentru învăţământul profesional dual va fi de trei ani. Şcolile profesionale pot fi organizate în unităţi de învăţământ de stat, în baza unui contract de parteneriat care se încheie între unul sau mai mulţi operatori economici, şcoală şi primărie. În virtutea noilor modificări, au acces la programe de pregătire profesională de tip dual, prin unităţile de învăţământ de stat, în mod gratuit, şi persoanele în vârstă de maximum 26 de ani, absolvente ale învăţământului obligatoriu, care au întrerupt studiile. În acest mod, aceste persoane pot obţine o calificare profesională şi se pot integra pe piaţa muncii. Ordonanţa de Urgenţă reglementează şi modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport şi facilităţilor privind cazarea şi masa gratuite care se acordă elevilor care frecventează învăţământul dual în altă localitate decât cea de domiciliu, indiferent de oferta de educaţie şi formare profesională disponibilă în localitatea de domiciliu. De asemenea, este prevăzută şi posibilitatea de continuare a studiilor liceale.
Acoperirea în fapte a promisiunilor
În 2012, Carmen Hărău propunea o „lege a educaţiei care să contribuie la pregătirea tinerilor astfel încât să aibă şanse de a-şi găsi un loc de muncă bine plătit”. Nu a fost promisiunea unui candidat, ci observaţia unui om de afaceri conectat la lumea reală în care acest aspect nu era o noutate.
Politica firmei RECOM SID, la care deputatul liberal este acţionar, este de a-şi forma o pepinieră de muncitori cu înalte calităţi profesionale.
„Avem un protocol semnat cu Liceul Tehnologic “Constantin Bursan” din Hunedoara prin care 15 elevi, timp de trei ani, pot face practică la noi în companie. Învaţă să lucreze, iar pentru efortul lor primesc o mică bursă.
Cei mai buni dintre ei, în funcţie de rezultate, sunt încurajaţi după absolvire să vină să lucreze la RECOM SID”, spune Ion Giurgiu, managerul firmei.
