România liberală, program de guvernare PNL

Articolul a fost vizualizat de 1,235 ori

PROIECTE CONCRETE

pag 16 - sigla

Partidul Naţional Liberal va lansa, în câteva zile, programul de guvernare, care îşi propune măsuri concrete pentru reclădirea naţională a României la 100 de ani de la Marea Unire, făcută de liberali.

pag 16 - BAnner

Programul cuprinde pro­iecte concrete în cele mai importante domenii ale vieţii sociale, precum: familie, să­nătate, învăţământ, infra­struc­tura rutieră, lupta împotriva corupţiei, dezvoltarea regio­nală sau agricultură. REPLI­CA prezin­tă o scurtă sinteză cu măsuri (concrete, nu po­veşti) din programul ce ur­mează să fie pu­blicat în cu­rând de li­berali.

pag 16 - main
Program PNL în Sănătate

În domeniul sănătăţii, PNL propune Programul „Casa Medicului“, un set de măsuri ce vizează construirea a circa 900 de imobile adecvate pentru asistenţă sanitară primară, de ambulatoriu, minilaborator de analize, alte investigaţii, far­macie şi locuinţă pentru me­dicii din comunităţile rurale şi oraşele mici. De asemenea, se urmăreşte dublarea salariilor medicilor de la 1 iulie 2017 şi reaşezarea profesiei de medic în sistemul de salarizare ro­mânesc pe o grilă raţio­nală, precum şi creşterea salariilor asistenţilor medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017, până la dublarea acestora.

În Educaţie, PNL propune:

Investiţia în educaţia tim­purie prin construi­rea de gră­diniţe şi creşe, unde nu există şi în marile oraşe (unde sunt supraaglomerate), pentru circa 50.000 locuri, din fonduri pu­blice, fonduri europene şi parteneriat public – privat; Genera­lizarea învăţământului de la vârsta de 4 ani; Ge­ne­ralizarea programelor de ali­men­taţie sănătoasă în şcoală şi din centrele „şcoală după şcoală” pe baza tichetelor va­lorice (înlocuirea „cornului cu lapte” cu o masă caldă pentru elevi); Generalizarea învăţă­mântului preuniversitar într-un singur schimb, prin construirea a circa 18.000 de locuri în uni­tăţile şcolare. Apoi, investiţia în accesul la educaţie şi echitatea educaţiei prin dezvoltarea unui sistem de „burse de rezilienţă” (în afara burselor sociale şi a celor de excelenţă), care să recompenseze elevii care obţin rezultate în primii 25%, dar provin dintre cei mai deza­vantajaţi 25% elevi (conform definiţiei OECD). Va­loarea acestora se va stabili prin dezbateri publice; Construirea de campusuri şcolare pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional. De asemenea, PNL vrea să redea demnitatea statutului de cadru didactic prin investiţia în profesor – creşterea anuală a salariilor în medie cu 20% începând cu a doua jumătate a anului 2017, până la dublarea acestora, însoţită de evaluarea corpului didactic.

Familia, o altă prio­ritate a PNL

Sprijin pentru familiile ti­nere, active econo­mic, prin alocaţii mai mari pentru toţi copiii (Liberalii propun creşterea acestora la valoarea de 200 lei/ lună.); Creşă, grădiniţă şi centrul „şcoală după şcoală” la locul de muncă; Părinţi, copii, bunici – mai mult timp împreună: Redu­cerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil, până la vârsta de 7 ani a acestuia/ acestora; Introducerea voucherului cul­tural. Fiecare elev va primi la începutul anului şcolar un pachet de 6 vouchere pentru a putea participa îm­preună cu unul dintre părinţi la eveni­mente culturale (ex: teatru) sau pentru a vizita obiective turistice sau educative. În ziua acti­vităţii culturale, părintele va avea programul de lucru redus la 4 ore.

Administraţia publi­că, în slujba cetăţeanului

Partidul Naţional Libe­ral consideră că procesul de refor­mare a administraţiei publice din România trebuie orientat către obiectivele ce urmăresc în primul rând agenda contribuabilului: Depolitizarea – Profesiona­lizarea – Tran­sparenţa şi Debirocratizarea – Reducerea poverii adminis­trative cu 40% până în anul 2018 – Con­solidarea admi­nistrativă – Creşterea calităţii serviciilor pu­blice – Conso­lidarea sistemului naţional de integritate; Codul privind incompatibili­tăţile aleşilor; Sala­rizarea administraţiei pu­blice la nivel european; Alo­carea de resurse financiare suplimentare necesare echili­brării şi reducerii decalajelor dintre regiunile istorice ale ţării (Transilvania în com­paraţie cu Moldova şi Ţara Românească).

Reforma Parlamentului

Instituţie fundamentală a statului democratic, Parlamen­tul trebuie reformat prin creş­terea transparenţei votului par­lamentarilor, cu utilizarea vo­tului deschis în toate cazu­rile şi eliminarea practicii votului secret; Eliminarea privilegiilor, inclusiv a pensiilor speciale pen­tru parlamentari; Rea­lizarea unui program de lucru precis cu trei săptămâni în Parlament, de luni până joi şi o săptămână în teritoriu.
Dezvoltarea regională, rurală, agricolă
În viziunea Partidului Na­ţional Liberal, prioritatea poli­ticilor de dezvoltare regională pentru această etapă constă în orientarea investiţiilor pentru creşterea competitivi­tăţii eco­no­mice locale şi asigurarea coeziunii urban-rural. Printre altele, PNL propune:
Cadastrarea şi comasarea terenurilor agricole în scopul creşte­rii competitivităţii; Co­or­­­donarea unitară şi eficientă a fondurilor pentru mediul rural, indiferent de unde provin, prin intermediul unui „Minister al satului românesc”.

Infrastructura de transport

Obiectivele României pen­tru domeniul transporturilor sunt legate de eficienţa in­stituţio­nală, simplificarea ad­ministrativă, reducerea semni­ficativă a birocraţiei, pro­movarea legislaţiei privind parteneriatul public-privat şi privatizarea, mai ales în domeniul serviciilor; Conec­tarea tuturor regiunilor istorice prin autostrăzi europene; Co­nectarea Ţării Româneşti cu Transilvania şi Banat prin prioritizarea construirii au­tostrăzii Sibiu – Piteşti şi finalizarea Coridorului Pan European (Arad – Sibiu – Bucureşti – Constanţa); Co­nectarea Moldovei cu Tran­silvania prin demararea con­strucţiei autostrăzii Unirii: Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, prin constituirea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural (FRDUR); Conectarea Olteniei cu Banatul prin au­tostrada Olteniei (de la Ti­mişoa­ra până la Calafat, parte a Coridorului O­rient/ Est – Meditera­nean, care va lega porturile din nordul Ger­maniei de Balcani); Demararea construcţiei autostrăzii Co­marnic – Braşov; Orient Expres la viteze europene; Finalizarea lucrărilor de rea­bilitare a infrastructurii fero­viare aferente coridorului IV European (Curtici – Simeria –Sighişoara – Braşov – Bucu­reşti – Constanţa), în vederea introducerii trenurilor de mare viteză care să lege Bucureştiul de marile ca­pitale europene.

About Administrator