Postul cu cheltuială şi rugăciune se ţine

de sărbătoare

Postul Crăciunului, cunoscut şi sub numele de postul Naşterii Domnului ţine 40 de zile din 15 noiembrie şi până în ziua de 25 decembrie. Este o perioadă în care credincioşii nu mai consumă carne, brânză şi ouă, iar, de la an la an, “credinţa” se simte şi la restaurante şi în patiserii  care şi-au dublat comenzile “vegane” din chiar prima zi.
La restaurant, primele comenzi vin pentru micul dejun de la clienţii care preferă să înceapă ziua cu o masă copioasă şi nicidecum cu cereale înmuiate în lapte de soia. Practic, nici nu se deschide bine localul şi se primesc primele comenzi la telefon. “Aaa, de post? Avem penne con verdure, tigaie picantă, o reţetă din care scoatem carnea de porc, spaghetti, pizza giardinera, pizza gardena…” Credincioşii care nu au timp, dar nici tragere de inimă să gătească acasă mâncărurile de post, apelează la serviciile de catering ale restaurantelor. E rapid, iar bucătarii le propun reţete delicioase, altele decât cele cu tradiţionala fasole, varză sau cartofi. După un sezon întreg în care a gătit pentru turiştii din Italia, Robert Zoltan tocmai s-a întors acasă, iar acum răsfaţă cu savoarea din Peninsulă clienţii unei pizzeri din Deva.

Propune penne con verdura:  “Legumele pe care le folosim se taie Julien, adică fâşii, şi asta le dă şi aşa un aspect mai “fashion” din punct de vedere culinar.  Se folosesc dovlecei, vinete, ardei, roşii, ceapă şi usturoi. Se face un sos ca bază în care adaugi legumele, le dau culoare, apoi le pun în tigaia încinsă, după care le stingi cu un pic de supă de legume şi sosul e gata! Pui penne-le în tigaie, amesteci bine, laşi un pic pe foc să pătrundă în paste şi gata! Ne apucăm de servit!”, spune tânărul. În afara perioadei de post, această reţetă merge de minune cu o ploaie de parmezan. La restaurant, se ornează până şi farfuria aplicând pe marginile de porţelan curbe graţioase cu “reducţie”: “Aceasta se face în funcţie de rostul ei, dar, dacă o foloseşti la ornare, alegi legumele din care vrei să o faci, le pui la fiert la temperatură constantă mai mult timp. Apoi, în funcţia de textura ei, ori o dai cu blenderul, ori o laşi până devine moale. Amesteci până se desface şi se leagă singură. Chiar dacă se poate folosi la ornate, ea se poate şi mânca. Tot din reducţii se mai fac bruschete, cum este reducţia de vânătă”, explică Robert Zoltan, care recunoaşte deschis că, deşi găteşte pentru clienţi mâncăruri de post, nu l-a ţinut niciodată şi îţi oferă zicala: “cea mai bună legumă e porcul”.

Pizza şi plăcinte ţărăneşti de la Vaţa

Şefii localurilor spun că intrarea în post se simte rapid în preferinţele şi comenzile clienţilor. Acum orice local care se respectă oferă clienţilor mai multe opţiuni pentru perioada în care postesc. “Din prima zi, de la prima oră, clienţii au sunat şi ne-au cerut tot ce înseamnă pizza sau mâncăruri gătite fără carne şi produse animaliere. De obicei, gătim şi la cererea clientului chiar dacă nu este în meniu, dar dacă dânşii vor, pregătim cu plăcere meniuri personalizate”, spune Dimarco Er­menegil­do, proprietarul unei pizzeri devene. Pentru cei care preferă ceva rapid de “înfulecat” la serviciu sau, pur şi simplu, tânjesc la un răsfăţ cu dulciuri laboratoarele de patiserie sunt pregătite. De exemplu, vis a vis de Api­cola Deva, clienţii pot găsi o reţetă tradiţională delicioasă – “Plăcintă ţărănească de la Vaţa”: “O facem exact ca şi în zonă, urmăm paşii bunicilor. Pentru aluat folosim doar apă, sare şi făină, fără nici un fel de adausuri, de amelioratori. Umplutura se face cu vişine, prune, dovleac, mere, varză şi ciuperci. Vindem foarte bine în această perioadă, cresc vânzările la aceste produse chiar şi de zece ori faţă de o zi obişnuită. Pentru cei care nu ţin postul avem şi variantele cu brânză sărată şi dulce”, spune Mariana Penescu, cea care, moaţă fiind, a vrut să aducă în casele devenilor o fărâmă din bucătăria Apusenilor. Până şi dovleacul e românesc: “Să ştiţi că odată, când s-a terminat stocul, am încercat cu dovleac de la supermarket şi nu a mers, plăcinta a rămas nevândută. Imediat clienţii ne-au spus că e ceva diferit în gust. De atunci, avem grijă ca, în fiecare an, să cumpărăm mai bine de o tonă de dovleac de la un producător din Lugoj, îl pregătim, curăţăm coaja şi seminţele, iar miezul îl tocăm în robot apoi îl congelăm. Astfel umplutura pentru plăcintele noastre se păstrează în pungi în lăzi frigorifice. La fel, folosim mere din soiuri româneşti şi prune bistriţe”, spune femeia, una dintre asociatele de la patiseria “La plăcinte, înainte”.

Postul pentru suflet

Potrivit normelor bisericeşti, lunea, miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei, în timp ce, în zilele de marţi şi joi, se face dezlegare la undelemn şi vin. La sfârşit de săptămână, este îngăduit şi peştele. Oamenii care ţin postul spun că urmează tradiţia din strămoşi. Doar că acum tradiţia se ţine cu alimente sofisticate care cer cheltuială: produse din soia sau verdeţuri care, pe timp de iarnă, numai ieftine nu sunt. Unde mai pui, că foarte mulţi credincioşi în această perioadă îşi fac un obicei şi din vizitarea lăcaşurilor de cult sau mă­n­ă­stirilor unde se pot ruga în pace sau pot găsi îndrumare din partea unui du­hovnic. Mulţi dintre ei vin să se roage la Prislop, la mormântul Părin­telui Arsenie Boca, unde cer fierbinte mi­nuni ori pur şi simplu mulţumesc pentru ajutorul primit în viaţă. Cam toţi cei care trec pragul Prislopul obişnuiesc să postească. Preoţii spun însă că postul nu trebuie confundat cu dieta şi că această perioadă presupune şi cumpătare în toate. „Postul nu e doar dietă, ci presupune şi curăţenie interioară. Dacă se rezumă la o simplă dietă, postul îşi pierde din încărcătura lui duhov­nicească, spirituală.  E nevoie şi de o abţinere de la faptele cele rele, o abţinere de la lucrurile care strică relaţia noastră cu semenii şi relaţia noastră cu Dumnezeu. Sigur, postul are şi o componentă alimentară – e important să postim, lucru confirmat şi de medicina modernă, care ne arată că postul este excelent pentru detoxifiere şi pentru întărirea organismului, însă dincolo de asta postul este o chestuine mult mai consistentă care presune şi o schimbare lăuntrică şi o aplecare spre suflet ”, spune preotul Gabriel Miri­cescu, purtătorul de cuvânt al Epis­copiei Devei şi Hunedoarei. Postul Crăciunului are rostul de a pregăti credincioşii – trupeşte şi sufleteşte – pentru bucuria  Naşterii Domnului.