PE CONTRASENS – N-ar fi păcat ca regimul Dragnea să înceapă cu un viol?

PSD a rupt urnele du­minică. Mă­iastru condusă de domnul Dragnea, campania electorală a social de­mo­craţilor a fost ca o armă cu surdină. A sucit minţile românilor fără să facă zgomot prea mare. O victorie istorică, de dimensiuni aproape epice, care face din PSD jupânul absolut al României. Mai puţin Palatul şi curtea interioară a Cotro­ceniului. Deocamdată.
Fireşte, ca om al zilei, domnul Dragnea apare astăzi ca un lider căruia nu i se poate refuza nimic. Partidul domniei sale, aliat, pentru mai multă siguranţă, cu liberalii roşii ai domnului Tăriceanu, are cu supramăsură o putere care-i permite să facă orice în ţărişoară.
Şi pentru că e pus pe lucru, marţi, domnul Dragnea a anunţat deja pri­mele măsuri. NU se vor mai reduce, de la 1 ianuarie 2017, TVA-ul, acciza la combustibil şi taxa pe stâlp! Tare, nu? La nici 48 de ore după ce, în campania elec­torală, relaxarea fiscală a fost re­frenul programului econo­mic al PSD.
Normal că ne-am plictisit şi noi la predicile programului economic în campanie, dar, domnule Dragnea, 48 de ore???!!! Măcar aşa de imagine artistică se putea aştepta o lună ca să puneţi foc relaxării fiscale.
Victoria PSD este însă aşa de mare încât, în valul ei de exaltare, sucirea pe zero a valorii de adevăr a promi­siunilor electorale e, vorba aia, pepsi. Ultima vorbă a fost că ‘om mai vedea prin 2018 ce e cu reducerile astea. Anul viitor, niet!
Domnul Dragnea are el alte pro­bleme, mult mai impor­tante. Decât şi mai complicate. De exemplu, cum poate un condamnat al Justiţiei române să ajungă prim-ministru al României fără să încalce legea? De modul cum se rezolvă această dilemă (ruşinos de specifică doar României) depinde dacă victoria în alegeri este şi a domnului Liviu Dragnea, sau doar al PSD-ului. Acuma, dacă luăm puţină distanţă şi observăm cum arată chestiunea, e clar că suntem buni de încasat ouă stricate în scăfârlie. Cum adică să numeşti premier o persoană cu cazier penal? E noaptea minţii şi ruşinea de pe lume! Până află oficialităţile ce a şmanglit premierul României, domnul Dragnea nu va fi lăsat niciodată singur cu argintăria la dineurile oficiale din străinătate. E în legea firii să devii prudent când auzi că în faţa ta e un condamnat! Poate fi ceva mai umilitor pentru obrazul ţării?
Dar noi nu putem lua distanţă, aşa că problema asta de tip gangbang se frământă, se analizează, se negociază la cel mai înalt nivel. Sunt posibile doar trei scenarii. Primul l-ar obliga pe avocatul „poporului”, domnul Ciorbea, să facă treaba murdară. Domnia sa este singurul care poate duce la Curtea Constituţională legea care impiedică persoanele condamnate să facă parte din guvernul acestei ţări (Legea 90 din 2001). Greu de crezut însă că în viziunea Curţii Constituţionale o astfel de lege sfidează Constituţia. Cel mult ambiţu’ domnului Dragnea de a fi premier. Drum închis! O altă variantă ar fi cea directă, ca preşedintele să accepte pur şi simplu propunerea PSD. Po­litic şi juridic ar fi catastrofal pentru preşedinte! Acest lucru nu se va întâmpla! În fine, se poate merge pe varianta „omului de paie”. Preşedintele numeşte un alt pesedist pre­mier. În ianuarie noul par­lament se întruneşte, aboleşte legea care blochează accesul domnului Dragnea la Palatul Victoria, după care premierul de paie demi­sionează, PSD îl propune pe Dragnea, moment în care preşedintele nu ar mai avea niciun motiv legal să refuze.
Practic, orice variantă de premier care îl are ca pro­tagonist pe domnul Dragnea nu e nici legală, nici morală şi nici posibilă într-un stat de drept adevărat. Dacă totuşi se va întâmpla, regimul Dragnea îşi va începe cum nu se poate mai prost mandatul. Cu un viol! Victima poartă numele de Legea 90/2001.

Ar mai fi nevoie, totuşi, de o mică aroganţă ca totul să lă­murească fără dubiu hramul actualei puteri: dacă se poate, violarea legii trebuie să aibă loc într-o „marţea neagră”.