Răfuiala contra senatorului Hărău cotrobăieşte în buzunarul hunedorenilor

Aleşii municipiului Hunedoara au discutat în şedinţa de marţi, 20 decembrie 2016, despre o posibilă strămutare a hotelului pe care îl construieşte familia Hărău lângă Castel. De vină ar fi Direcţia Judeţeană pentru Cultură care, se spune, a greşit când a avizat proiectul. Şicanele autorităţilor vor păgubi visteria primăriei pentru că investitorul n-are nicio vină. Există precedentul unui investitor ţepuit de autorităţi care a câştigat în instanţă. Recent, Curtea de Apel Braşov a decis ca Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPN) Hunedoara şi Consiliul Judeţean Hunedoara să plătească 280.000 de lei pentru o serie de greşeli în urma cărora, un hunedorean a fost lăsat să înceapă construcţia unei ciupercării, după care i-au sistat lucrările

Construcţia care se ridică peste bălăriile din preajma Castelului a fost mediatizată şi contestată cu asupra de măsură încă din momentul în care proiectul a fost pus în dezbatere publică, adică din 2 aprilie 2015. Acum, în 20 decembrie 2016, după un an şi nouă luni, apar noi elemente şi şicane menite să pună pe butuci investiţia.
La ultima şedinţă a Consiliului Local Hunedoara, ecologistul Bogdan Radu Giurgiu a ieşit public cu propriile investigaţii potrivit cărora ampla­sa­mentul nu respectă legislaţia. Eco­logistul spune că a tăcut până acum fiindcă a aşteptat să treacă alegerile. Bogdan Radu Giurgiu, consilier local din partea PER în municipiul Hu­nedoara, cere Primăriei să mute hotelul familiei Hărău cu 40 de metri mai departe de Castel.

Se invocă greşeli la avizare

Potrivit consilierului ecologist, cei de la Direcţia Judeţeană de Cultură Hunedoara au greşit când au avizat proiectul pentru că nu au ţinut cont o lege din 2001 privind delimitarea zonei de protecţie a monumentului istoric. Giurgiu spune că avizele au fost date pe baza unui Plan Urbanistic General din 1998, fără să se fi constituit şi respectat zonele de protecţie în sensul că orice construcţie trebuie să fie la o distanţă de minim o sută de metri faţă de ansamblul Castelului, incluzând aici şi Curtea Husarilor. „Propunerea mea este să-şi mute (Carmen Hărău, n.red.) hotelul cu 40 de metri”, a spus Giurgiu la intervenţia primarului Dan Bobou­ţanu care l-a întrebat ce-i de făcut în situaţia dată. „Investigaţia” ecolo­gis­tului a fost repartizată juriştilor Pri­măriei „spre competentă soluţionare”.

Şicane păguboase pentru bugetul Hunedoarei

Senatorul Carmen Hărău spune că firma familiei sale n-are nicio vină în toată tevatura şi a respectat întocmai procedurile legale. „Proiectul a stat în dezbatere publică mai mult de o lună, în urmă cu un an şi jumătate. Sunt documente care arată că proiectul a trecut prin toate filtrele de autorizare. Dacă vor s-o ia de la început şi sistează autorizarea – o să plătească cheltuiala cu fundaţia şi toate celelalte investiţii făcute. E treaba lor… Dacă fac chestii de genul acesta, o fac pe banii lor”, a replicat demnitarul liberal. Carmen Hărău e convinsă că asistăm la o prelungire a răfuielilor politică din campanie, când primarul Dan Bo­bouţanu se lăuda că o va expulza din Hunedoara. „Din Hunedoara nu mă poate scoate nimeni. Am şi loc de veci în acest oraş, dar ceva tot o să fac. Firmele familiei Hărău plătesc la bugetul local al municipiului Hune­doara, din taxe şi impozite redistri­buite, cam patru miliarde de lei vechi lunar. Am de gând să mut sediul social al firmelor la Mânerău, acolo unde avem casa părintească a soţului meu, iar cele patru miliarde de lei vechi vor intra la bugetul Primăriei Peştişu Mic. Asta am de gând să fac”, a declarat Carmen Hărău.

Precedentul investitorului ţepuit de autorităţi

Atila Kurta este un investitor care a încercat să construiască o ciupercărie. A cumpărat un teren aproape de Măgura Uroiului, în comuna Rapoltu Mare. Consiliul Judeţean i-a dat au­torizaţie de construcţie, după ce pri­mise un aviz prealabil de la primărie. Omul s-a apucat de treabă, dar a fost oprit de cei de la Direcţia pentru Cultură pe motiv că investiţia e am­plasată în zona unui sit arheologic. Asta deşi Planul Urbanistic General al comunei Rapoltu Mare fusese avizat de Direcţia de Cultură, fără să se precizeze că zona ar avea un statut special. În urma greşelilor comise de autorităţi, investitorul a pierdut bani şi s-a adresat instanţei. Curtea de Apel Braşov a decis că Direcţia pentru Cultură şi Consiliul Judeţean sunt vinovate şi a obligat cele două instituţii la plata unor daune în valoare de 237.251 de lei plus cheltuieli de judecată în sumă de 43.000 de lei. Speţa este trasă la indigo cu ceea ce se întâmplă acum cu hotelul familiei Hărău. Şi în cazul ciupercăriei, ca şi în cazul de faţă, s-a vorbit de meschinării şi de interese oculte care au stat în spatele blocării investiţiei, dar paguba va fi suportată de la bugetul public. Fiindcă domnia şi prostia celor sus-puşi cotrobăieşte doar prin buzunarele „supuşilor”.