Magazin

Vrei să te angajezi la Apple? Întrebările ciudate la care trebuie să răspunzi

Pentru a ajunge să lucreze la Apple, potenţialii angajaţi trebuie să treacă cu brio printr-o serie de întrebări tehnice, personale, dar şi unele destul de enigmatice.

Solicitaţi de Mail Online, candidaţii au împărtăşit unele dintre întrebările dificile sau bizare pe care le-au primit la interviu:

1. Scrie o bucată de cod prin care să afli dacă computerul care rulează programul are memorie Little Endian sau Big Endian.
2. Care este mancarea ta preferată?
3. Ai un cub de gheaţă (1m-1m-1m)  într-o cameră, aşezat pe o masă de lemn. Cubul se află la un metru de pereţi, distanţa faţă de cele patru feţe ale sale, cu excepţia uneia, care se află la distanţă de 30 cm. Ai la dispoziţie două pături ilozante (1m – 1m), care pot fi utilizate pentru a acoperi blocul de gheaţă. Obiectivul este de a menţine gheaţa solidă cât mai mult timp posibil. Unde vei aşeza păturile?
4. Ce produs Apple preferi şi de ce?
5. Dacă ai avea un cub Rubic alb, câte feţe şi câte colţuri ale acestuia ar fi albe?
6. Dacă ai fi un produs Apple, ce ai fi?

(SURSA: Business Magazine)

Povestea celui mai mare căutător de comori. Cum a descoperit 3 tone de aur în Oceanul Atlantic

Tommy G. Thompson a fost, cândva, unul dintre cei mai mari căutători de comori ai timpurilor sale: un scafandru brunet, bărbos, care a descoperit cel mai mare tezaur din istoria SUA – 3 tone de aur, în Oceanul Atlantic, în 1988.

Ani mai târziu, acuzat de înşelăciune de către investitorii săi, acesta a fost arestat de agenţii federali. Astăzi, Thompson trăieşte într-o celulă de închisoare din Ohio, unde este reţinut până când recunoaşte unde a ascuns aurul. Dar, timp de aproape doi ani, în ciuda ameninţărilor, amenzilor şi pedepselor primite de judecătorii federali, nimeni nu a reuşit să-l facă pe Thompson dezvăluie ce a făcut cu aurul.

Comoara se afla de mult în atenţia căutătorilor. Mulţi au încercat să o găsească, dar nimeni nu a reuşit. Asta până când un tânăr obsedat de inginerie din Ohio a construit un robot numit „Nemo”, care s-a scufundat la peste 2.400 de metri şi a adus „prada” la suprafaţă. Thompson a reuşit să atragă peste 160 de investitori pentru a-şi finanţa expediţia şi  a investit, de asemenea, ani de zile în dezvoltarea tehnologiei pentru ajunge cât mai adânc pe fundul oceanului, scrie Business Magazin.

După descoperire, la apogeul celebrităţii sale, Thompson făcea foarte puţine declaraţii în public şi avea tendinţa de a-şi minimiza rolul în cadrul acestei acţiuni. „Este o celebrare a idealurilor americane: companii libere şi muncă asiduă”, declara acesta. Ani mai târziu, însă, investitorii i-au creionat un portret total diferit de ceea ce arătase până atunci. Doi dintre aceştia l-au dat în judecată în anul 2000, acuzându-l de faptul că a vândut tot aurul şi şi-a păstrat profitul. În 2012, judecătorul a hotărât ca Tommy G. Thompson să se prezinte în faţa instanţei, dar acesta nu a apărut. Au urmat doi ani de urmărire, pe care unul dintre generalii de la US Marshal a numit-o „probabil una dintre cele mai inteligente strategii” de care agenţia s-a lovit.

În cele din urmă, Thompson a fost  prins în ianuarie 2015, după ce agenţii au urmărit-o şi au prins-o pe iubita într-un hotel de 200 de dolari pe noapte lângă West Palm Beach. Într-o declaraţie, agenţia a declarat că şi-a folost „toate resursele şi ingeniozitatea ” pentru a-l găsi. Cu toate acestea, nu au găsit şi comoara. Investitorii lui Thompson, care se aşteptau iniţial să facă zeci de milioane de dolari din această mişcare, consideră că acesta ascunde sute de monede de aur într-un cont secret, creat pentru copiii lui.  La început, planul lor părea promiţător: Thompson a pledat vinovat pentru sfidarea curţii în aprilie 2015, în conformitate cu Columbus Dispatch, şi a declarat că va dezvălui locaţia exactă a monezilor. Dar acest lucru nu sa întâmplat.

Avocatul lui Thompson a declarat luna trecută că domnul Thompson nu îşi poate aminti cui i-a dat aurul, chiar şi după ce a analizat mii de pagini de documente referitoare la comoară. Aşadar, un judecator federal a decis că Thompson se preface şi l-a condamnat la un an de închisoare. Totuşi, Thompson ar putea rămâne după gratii până când spune adevărul şi este amendat, în acest timp, cu câte 1000 de dolari pe zi.  „Cine ştie – ar putea avea o revelatie”, a declarat judecătorul. (SURSA: Business Magazine)

5 trucuri ale industriei alcoolului prin care te fac să consumi băuturi proaste

Alcoolul îţi poate oferi o stare euforică, benefică, dar dacă este consumat în exces, poate face mai mult rău decât bine. Însă, atunci când vine vorba de acest aspect, foarte multe voci susţin că problema alcoolului este una delicată, iar dezbaterile în jurul acestui aspect nu au încetat să apară.

1. Problema alcoolului contrafăcut

Rusia, spre exemplu, este asociată cu consumul de vodkă, iar o ţară care este extrem de cunoscută pentru consumul mare de alcool are, bineînţeles, tone de alcool disponibile. Aici putem să luam exemplul cogniac-ului, care poate fi găsit cu uşurinţă în Rusia, dar care, în cea mai mare parte, este contrafăcut, peste 70%.

Băuturile contrafăcute pot fi extrem de periculoase pentru sănătate şi nu este vorba despre cogniac-ul contrafăcut, ci şi despre vin şi vodkă. Da, şi vodka se consideră a fi contrafăcută. Ceea ce este îngrijorător este faptul că aceste băuturi contrafăcute sunt supuse unui comerţ continuu, iar în anul 2012, 26 de oameni au decedat în Cehia după ce au consumat vodkă contrafăcută şi rom produs în aceleaşi condiţii.

2. Whiskey-ul este produs şi în distilerii neînsemnate

În fabrici se produc cantităţi enorme de alcool, dar, la o primă vedere, nu pare neobişnuit, căci o fabrică mare permite acest lucru. Însă, foarte multe distilerii artizanale cumpără şi îmbuteliază băuturi, dar susţin că acestea sunt produse în acele distilerii. Este cazul whiskey-ului, care, la prima vedere, este foarte gustos şi atunci când se întâmplă acest lucru, dar consumatorii avizaţi îşi vor da seama imediat de acest lucru.

3. Îmbătrânire artificială

Un chimist din Carolina de Sud a afirmat că unii producători de alcool trişează în ceea ce priveşte vechimea băuturilor, susţinând că lichiorul poate să obţină caracteristicile unui lichior vechi în doar 12 ore, iar vodka în doar 6 ore, acest lucru fiind posibil prin depozitarea acestora într-o cameră oxigenată. Un inventator britanic lucrează la producerea unei maşini care poate oferi vinului calităţile unuia vechi în doar 30 de minute.

4. Schimbul sticlelor

Acest lucru se întâmplă atunci când alcoolul dintr-o sticlă este înlocuit cu unul mai ieftin, mai puţin calitativ. Vodka este pe primul loc în ceea ce priveşte acest aspect, iar diferenţa este resimţită imediat la nivelul gustului perceput de către consumator.

5. În fabricarea vinului pot fi folosite chimicale utilizate în producţia antigelului

În anul 1985, un oraş unde se producea vin era foarte cunoscut pentru faptul că sunt folosite doar ingrediente naturale, dar, cu toate acestea, s-a dovedit că în compoziţia acestuia erau incluse şi chimicale folosite în prepararea antigelului, undele dintre ele necomestibile şi pe care organismul nu le poate digera. Acest lucru era practicat pentru a îi creşte preţul, căci acea substanţă face vinul mai dulce, iar în acea zonă calitatea vinului este dată de gustul dulceag al acestuia.

(Sursa: Cracked)

Cele mai îndrăzneţe raiduri din timpul celui de-al Doilea Război Mondial

 Timpurile critice cer măsuri critice, iar acest lucru s-a întâmplat şi în timpul celei de-a doua conflagraţie mondială, atunci când au avut loc raiduri îndrăzneţe.

1. Planul Galben, capturarea fortăreţei Eben Emael

În timpul acestui raid, paraşutiştii germani au primit sarcina de a ataca fortăreaţa belgiană Eben-Emael, fortăreaţă care domina podurile ce traversau peste Canalul Albert. A fost fortificat cu ajutorul artileriei, fiind pregătită în cazul unui atac german. Forţele germane au luat cu asalt cetatea şi, ulterior, au distrus artileria care o apăra şi odată ce fortăreaţa a fost scoasă din acţiune, paraşutiştii au primit ordinul de a păzi podurile de peste Canal, pentru a nu fi luaţi prin surprindere de un atac inamic şi au menţinut această poziţie până când a sosit Armata a XVIII-a germană. Bătălia a fost un succes pentru germani, căci paraşutiştii au aterizat pe acoperişul fortăreţei şi au folosit explozive pentru a o distruge, apoi au intrat înăuntrul acesteia şi i-au ucis pe inamici. Germanii au avut foarte puţine pierderi şi au folosit 2 dintre cele 3 poduri care traversau Canalul Albert pentru a înainta prin Belgia în drumul lor către Franţa.

2. Operaţiunea Chariot: distrugerea oraşului Saint-Nazaire

Această operaţiune a fost, de fapt, un atac triumfal al britanicilor, dinspre mare. A avut loc în portul din oraşul normand Saint-Nazaire, pe data de 28 martie 1942. Motivul pentru care a fost atacat a fost pentru că acesta era un port destul de important, iar dacă era distrus, ar fi însemnat că navele germane care sufereau avarii trebuiau să se întoarcă în Germania pentru reparaţii, căci nu mai puteau fi reparate în acel loc. Britanicii au traversat Canalul Englezesc către Franţa, iar distrugătorul HMS Campbeltown a fost piesa de rezistenţă a acestui atac. Portul a fost detonat şi a mai putut fi folosit doar după 5 ani. În urma acestui raid la care au participat 662 de britanici, 169 dintre aceştia au murit, 215 au devenit prizonieri, întorcându-se acasă doar 218. Trupele germane au pierdut 360 de soldaţi.

3. Operaţiunea Flipper: intenţia de asasinare a lui Rommel

Această operaţiune a fost iniţiată de către britanici, cu intenţia de a îl ucide pe Erwin Rommel, comandantul trupelor germane de pe teritoriul Africii de Nord şi trebuia să înceapă în noaptea de 17 spre 18 noiembrie 1941. Aceasta nu a avut succes, căci acesta a părăsit locuinţa care era de 2 săptămâni în atenţia britanicilor. Acesta se afla în Roma, alături de soţia sa, sărbătorind aniversarea sa de 50 de ani şi s-a întors în Africa pe data de 18 noiembrie.

4. Operaţiunea Oak: salvarea lui Mussolini

După ce Mussolini a fost încarcerat în Italia, aliaţii Italiei fasciste, germanii, au încercat să îl salveze. Aceştia au interceptat un mesaj radio codat italian, care i-au făcut să descopere locaţia unde se afla liderul fascist: Hotelul Campo Imperatore, aflat pe vârful unui munte, într-o staţiune de ski italiană. Cel care a condus această operaţiune a fost Skorzeny, iar misiunea era considerată a fi una extrem de periculoasă. Trupele acestuia, alături de paraşutişti, aveau sarcina de a îi nimicii pe cei care l-au capurat pe Mussolini fără niciun foc de armă. Skorzeny i-a spus lui Mussolini: “Duce, Fuhrer-ul m-a trimis să te salvez”, iar acesta i-a replicat “Eram convins că prietenul meu nu mă va uita.” Ulterior, a fost dus la Roma, într-un avion Luftwaffe Fieseler Storch, care a fost la un pas de prăbuşire.

5. Operaţiunea Frankton: raidul bărcuţelor

Această operaţiune a fost, de fapt, un raid de comando împotriva transportului maritim ce pleca din portul Bordeaux, din Golful Biscaya şi a fost iniţiat de către Royal Marines Boom Patrol Department, o unitate a Marinei Regale. Planul prevedea transportarea a 6 canoe de către un submarin către estuarul Gironde şi, ulterior, trimise către Bordeaux în timpul nopţii. Odată ajunse, urmau să atace vasele care se aflau în port folosind mine care puteau fi ataşate navelor. Au fost trimişi 13 soldaţi şi doar 2 au supravieţuit, ceilalţi fiind ori capturaţi de către germani, ori au decedat în urma hipotermiei. Winston Churchill, primul-ministru al Marii Britanii, a susţinut că acest atac a scurtat războiul cu cel puţin 6 luni. (Sursa: War History Online)

De câtă putere este nevoie de a distruge o galaxie sau o planetă

Star Wars este o serie de filme care a fascinat imaginaţia umană prin posibilităţile sale. O astfel de posibilitate este puterea de distrugere a Stelei Morţii.

Să o luăm totuşi treptat. Puţini nu au auzit de seriile Star Wars, şi fiind un element atât de important în cultura contemporană, a stimulat imaginaţia multor pasionaţi prin serii de întrebări, care mai de care mai năstruşnice. O astfel de serie o reprezintă puterea de distrugere a unei Stele a Morţii (articolul are mici spoilere). Aşadar, câtă putere este necesară de a distruge un oraş, un continent, un ocean, o planetă, o stea sau chiar o galaxie?

Distrugerea unui oraş

Să spunem că Steaua Morţii s-ar poziţiona chiar deasupra oraşului Washington DC. Ar trebui să aibă aproximativ puterea bombei Ţarului, cea mai puternică bombă nucleară cunoscută, adică echivalentul a 50 de megatone de TNT sau 2,1 X 10^17 jouli.

Distrugerea unui continent

Considerăm, de dragul argumentului, că acel continent este format numai din granit. La suprafaţa acestuia sunt 15 grade Celsius, iar pentru a fi topit, trebuie să ajungă la 1260 grade Celsius. Ar trebui o putere de 4,4 X 10^23 jouli, adică aproximativ aceeaşi energie eliberată de impactul asteroidului, care a omorât dinozaurii acum 65 de milioane de ani.

Distrugerea unui ocean

Dacă Steaua Morţii dorea să eradicheze viaţa marină, distrugând un întreg ocean, să spunem Oraşul Pacific? Atunci, la o temperatură medie a suprafeţei de 17 grade Celsius, era nevoie de o energie de 2,4 X 10 ^26 jouli pentru a evapora toată apa Oceanului Pacific, ceea ce ar însemna 548 de asteroizi la fel de mari care au dus la dispariţia dinozaurilor.

Distrugerea unei planete

În acest caz, energia va trebui să crească din nou, exponenţial, şi din nou, luăm Pământul ca unitate de măsură. Ar fi nevoie de 2,3 X 10^32 jouli, echivalentul a jumătate de miliard de asteroizi ca cel de acum 65 de milioane de ani. Aceasta era puterea Stele Morţii din Star Wars: New Hope înainte să fie distrusă de rebeli.

Distrugerea unei stele

Să spunem că Imperiul nu era distrus şi putea să-şi continue planurile de distrugere în masă a tot ceea ce nu făcea parte din acesta. De data aceasta, desigur, Pământul este prea mic pentru o astfel de distrugere (deşi o astfel de energie se poate folosi asupra lui, iar rezultatul cel mai probabil ar fi pulverizarea planetei). Aşadar, vom lua Soarele nostru. Energia gravitaţională a Soarelui este de 2,3 X 10^40 jouli, iar pentru distrugerea stelei şi a întregului sistem solar este nevoie de o energie de 102 milioane mai mari.

Distrugerea unei galaxii

Să presupunem că în Imperiu, după distrugerea întregii opoziţii, pofta de distrugere a Imperiului va creşte şi mai mult. Pentru a o satisface, vor pune, să zicem, ochii pe o galaxie. Pentru a distruge aproximativ 250 milioane de stele va fi nevoie de o energie de 5,7 X ^10^51 jouli. O supernovă standard eliberează în jur de 1 X 10^44 jouli, deci va fi nevoie de energia a 57,3 supernove. (Sursa: IFL Science)