REPLICA vă prezintă succint principalele evenimente politice, administrative şi sociale care au influenţat viaţa hunedorenilor în 2016

Hunedoara, mai roşie ca oricând
Ianuarie 2016 începe cu o gâlceavă la Consiliul Judeţean Hunedoara. Pesediştii au lansat ideea că banii au fost împărţiţi în funcţie de culoarea politică a primarilor şi fondurile bugetare au tras vârtos spre galbenul-PNL. Pe atunci, primăriile conduse de primari liberali deserveau 60% din populaţia judeţului. Nimic nu pre­vestea dezastrul electoral ce avea să urmeze pentru PNL. Totuşi, câteva semnale au fost.
Primele mişcări pentru locale
Mircia Muntean îşi anunţă intenţia de a recuceri Deva. Adversarii sperau că justiţia o să-l scoată din cursă printr-o condamnare în dosarul „Alcool la volan”. Noi avertizam încă de pe atunci că nu va exista o sentinţă în 2016 în dosarul lui Muntean.
Petru Mărginean a fost validat de liberali candidat pentru Primăria Deva. Candidatura a fost validată cu una­nimitate de voturi în Biroul Naţional Permanent al PNL.
Liberalii au declanşat procesul de legiferare a cotei de gen. Deputatul Carmen Hărău s-a angajat într-o campanie de informare a cetăţenilor în legătură cu proiectul lansat de PNL, prin co-preşedintele Alina Gorghiu, potrivit căruia femeile urmau să aibă o reprezentare de minim 30% în dem­nităţile publice. La finalul lunii ia­nuarie, PNL Hunedoara şi-a lansat candidaţii pentru fotoliul de primar cu mare fast, într-un spectacol electoral organizat duminică, 31 ianuarie, la Teatrul de Artă Deva.

Februarie, luna Curţii de conturi
Banii publici deturnaţi de primari şi de directori ai unor firme de stat într-un singur an ar acoperi toate chel­tuielile din învăţământ pentru un oraş ca Deva timp de doi ani. Sau: suma este echivalentă cu aceea plătită pentru modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţe Deva. Şi – atenţie! – doar o treime dintre dregătorii judeţului au fost controlaţi de Camera de Conturi Hunedoara în 2015, anul la care facem referire. Potrivit raportului Curţii, banii au fost sifonaţi, în general, prin cumpărături la supra preţ, pe lucrări decontate, dar neexecutate, s-au încasat bani fără să se dea chitanţă, au fost înstrăinate bunuri publice (prin concesiune sau închiriere) fără să se încaseze taxele legale şi multe altele de felul acesta. Pentru o parte dintre fărădelegi sunt deschise dosare penale, în alte cazuri, Camera de Conturi încearcă să recupereze prejudiciul. Totuşi, an de an, se constată aceleaşi învârteli şi foarte rar se întâmplă ca primarii să plătească în instanţă ori electoral la vot.
Trei legi şi două mutări politice
Legea privind recalcularea pensiilor pentru grupele I şi a II-a de muncă a fost promulgată de preşedintele Io­hannis. Aproximativ 5.000 de hune­doreni ar fi trebuit să primească pensii mai mari. „Drepturile de pensie se stabilesc începând cu această dată (1 ianuarie 2016). Deci, spre exemplu, chiar dacă recalcularea se va face în luna august, persoana respectivă va primi restanţele, ulterior, pentru o perioadă începând cu prima zi a acestui an”, spunea Ilie Toma (PSD), şeful Casei de Pensii Hunedoara. Legea a rămas neaplicată până la sfârşitul anului 2016.
Legea prevenţiei, încă un proiect generos transformat în circ politic. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Va­sile Zgonea (PSD) încearcă să dena­tureze sensul legii, acreditând ideea că bolnavii de cancer sunt obligaţi să plătească în orice condiţii tratamentul. „Astfel de atitudini care generează panică în rândul unor oameni, şi aşa necăjiţi şi speriaţi din cauza luptei cu boala, sunt iresponsabile. Sper ca astfel de atitudini să nu aibă drept scop conservarea actualei stări de boală şi disperare a romanilor, inclusiv a pro­fiturilor grupurilor de interese care se îmbogăţesc din suferinţa bolnavilor”, a replicat deputatul Carmen Hărău.
Parlamentarii PSD forţează introdu­cerea cenzurii în dreptul la liberă exprimare pe uşa din dos a toleranţei, după ce au ratat ţinta sub masca de­făimării. Liberalii se opun legii iniţiate de Liviu Dragnea, un proiect nociv pentru democraţie şi libera exprimare.
Tiberiu Iacob Ridzi, fost preşedinte al PDL Hunedoara, revine alături de foştii săi colegi în noul PNL. PSD a mai găsit un candidat care nu vrea să devină primar la Deva. Petru Lobonţ a fost vânturat ca posibil candidat, deşi pesedistul anunţa cu orice prilej că nu este interesat de ofertă.
Monumentele UNECO jefuite politic
Luna martie aduce un nou scandal pe scena publică. Cetăţile dacice ajung în cătarea „braconierilor” politici, infinit mai devastatori decât kosonarii. Deputatul rutean Gheorghe Firczak, susţinut de parlamentari PSD, vrea să deporteze administrativ cetăţile dacice la Bucureşti. Legea a fost prezentată şefilor Camerei Deputaţilor şi înaintată la Senat. Deputatul Laurenţiu Nistor a promis că va bloca personal legea la Senat. Nu s-a ţinut de vorbă şi legea a trecut prin asumare tacită. Mai mult, pesediştii au strecurat proiectul la „neprevăzute” (cum se fac „şobolănis­mele”), pe ordinea de zi a comisiei Buget – Finanţe de la Cameră. Tenta­tiva a fost dejucată de deputatul Car­men Hărău, care a reuşit să-şi convingă colegii de absurditatea pro­iectului.
O lege pentru căpătuiala „foştilor”
Haralambie Vochiţoiu s-ar mufa la banul public şi ca ambasador. Fostul senator progresist voia să iasă din Parlament cu statut de înalt funcţionar public, ambasador dacă s-ar putea, şi a semnat pe un proiect de lege echivalent cu o poliţă de căpătuială în caz că pierde alegerile. (Ceea ce s-a şi întâmplat.) Discursul fostului senator Haralambie Vochiţoiu poate fi con­siderat este cea mai spectaculoasă siluire a limbii române de la Vanghelie „Care Este” încoace. „Deci atenţie, eu par­lamentar, facultăţi, doctorate, Institutul de Diplomaţie Român ab­solvit, reţineţi, eu acum, dacă nu trece legea asta, eu nu pot fi ambasador. Ceea ce sunt foarte supărat pe treaba asta”, a declarat Vochiţoiu.