Hunedoara, de la rău spre Doamne-fereşte

Populaţia judeţului scade, în medie, cu 200 de persoane lunar. Lună de lună mor peste 500 de hunedoreni, în timp ce numărul noilor-născuţi nu sare de trei sute. Statistic, supravieţuitorii o duc bine graţie pensiilor dobândite de pe urma perioadei în care Hunedoara însemna ceva pentru industria românească. Acum, populaţia activă este la mijlocul plutonului în privinţa câştigurilor salariale şi judeţul nu excelează în nimic din punct de vedere economic

În judeţul Hunedoara sunt cu zece mii de pensionari peste numărul celor care muncesc.
Cei mai mulţi angajaţii sunt în sec­torul prestărilor de servicii (peste 58.000), industria şi construcţiile au 52.006 salariaţi, iar în agricultură şi silvicultură lucrează doar 3.104 pe­roane. În privinţa câştigurilor salariale, judeţul Hunedoara este pe locul 26, cu 1.676 lei net în agricultură, silvicultură şi servicii anexe, iar în industrie şi construcţii lefurile sunt ceva mai mari, în medie cu 20 de lei, înregistrând o creştere de zece puncte procentuale faţă de octombrie 2015. Potrivit statisticilor, Hunedoara este pe locul 18 în privinţa şomajului. Peste zece mii de persoane trăiesc din ajutorul de şomaj.
În trimestrul trei al anului 2016 erau 124.756 pensionari, pensia medie lunară a fost de 1.139 lei (locul doi pe ţară, după Bucureşti). În octombrie 2016 s-au născut 292 de prunci şi au dat ortul popii 512 de persoane, iar raportul se păstrează cam acelaşi lună de lună.
Turismul, un act ratat
De câţiva ani se tot discută despre turism ca o alternativă la minerit şi industria metalurgică. Şi, într-adevăr, Hunedoara are potenţial. Mormântul părintelui Arsenie Boca de la Prislop, Castelul Corvinilor şi Sarmizegetusa Regia atrag sute de mii de turişti. Din păcate, nu reuşim să-i convingem să rămână mai mult de o zi pe la noi. În primele nouă luni ale anului trecut, numărul turiştilor care au ales să înnopteze măcar o dată în judeţ a fost de 110.000. Comparaţiile cu celelalte judeţe din Regiunea de Vest, suntem codaşi. Timişul a avut 275.000 de turişti cazaţi, Aradul – 154.000, iar Caraşul 145.000. În octombrie 2016, spre exemplu, numărul turiştilor sosiţi în judeţul Hunedoara a fost de 11.824 persoane, cu 2.671 de turişti mai mult ca în luna precedentă. Numărul înnoptărilor a fost de 29.976, dar gradul de ocupare a locurilor de cazare la hotel a fost de doar 27,9 la sută.

Capitalul românesc, fiul ploii
Ca un reper al „bunăstării” e de reţinut că, în trimestrul trei al anului trecut, au fost finalizate 77 de locuinţe noi, din care 57 în mediul urban şi 20 în mediul rural. Apoi, doar 30 de familii din judeţ şi-au pregătit do­cumentele necesare pentru a-şi ridica o casă şi doi curajoşi s-au încumetat să-şi deschidă o afacere nouă în judeţ.
Uşoare creşteri economice s-au înregistrat în metalurgie (unde s-a lucrat destul de mult pe stoc), echi­pamente electronice, mobilă, textile, produse de cauciuc şi mase plastice. Scăderi au fost în fabricarea băuturilor (la jumătate faţă de octombrie 2015), articole de îmbrăcăminte, utilaje, extracţia cărbunelui, energie termică, marochinărie şi articole de voiaj.
Sunt statistici pe care toţi politicienii ar trebui să le aibă în atenţie atunci când „aburesc” electoratul cu venirea investitorilor străini. Poate ar fi mai cumpătat să se îngrijească de firmele româneşti care se duc în cap din cauza birocraţiei, a birurilor sufocante, a şpă­gilor şi para-ndărătului percepute de gaşca parveniţilor înşurubaţi în apa­ratul administrativ