Şapte locuri din Hunedoara pe care iarna le transformă în peisaje de poveste

O mulţime de locuri din Hunedoara impresionează prin priveliştile şi istoria lor, iar unele dintre ele capătă şi mai mult farmec o dată ce covoarele de omăt aşternute de primele ninsori le acoperă şi le îngheaţă.
Cascada Clocota din Geoagiu, La­cul Cinciş, Munţii Parâng şi Retezatul se numără printre locurile Hu­ne­doarei pe care iarna, când primele ninsori se aştern iar gerul îşi face simţită rezenţa, le îmbracă în mantii „fermecate”. Iată şapte dintre cele mai frumoase locuri de vizitat în Hu­nedoara, pe zăpadă.
1. Cascada „în clocot”
În dimineţile geroase de iarnă, primele raze de soare dezvăluie un fenomen rar la Cascada Clocota din Geoagiu Băi. Izvoarele termale care pro­duc una dintre cele mai spec­taculoase căderi de apă se învăluie de aburii care ies de sub gheaţă, ca şi cum apele ar da în clocot. „Cascada este acoperită de gheaţă şi în acelaşi timp sub aceasta curge apa termală, de aceea se produc aburii, iar razele soarelui creează acest fenomen rar. El se petrece după nopţile geroase şi pentru o scurtă perioadă de timp, dimineaţa”, a relatat Lucian Ignat, un fotograf din Hune­doara. Lucian a fotografiat cascada la primele ore ale dimineţii, la primele raze de soare, ştiind că doar atunci poate surprinde în imagini fenomenul spectaculos. Cascada Clocota se află în apropierea centrului staţiunii Geoagiu Băi şi este considerată una dintre cele mai spectaculoase din România. Cascada înregistrează o diferenţă de nivel de aproape 20 de metri pe firul apei. Apa Clocotei colectează toate izvoarele termominerale din zonă iar datorită temperaturii, aici cresc plante specifice apelor termale şi vieţuiesc animale din specia salamandrelor, care nu se mai găsesc în alte părţi.

2. Lacul îngheţat
Nopţile geroase de iarnă au tran­sformat Lacul Cinciş într-un imens patinoar, însă turiştilor care ajung pe malurile sale nu le este recomandat să se avânte pe gheaţă. Temperaturile din ultimele nopţi s-au apropiat de minus 20 de grade Celsius şi au făcut ca apele să fie ascunse sub gheaţă, pe întreaga suprafaţă a lacului de acumulare. La mal, stratul ei depăşeşte zece cen­timetri în unele locuri, iar în larg, în zonele unde adâncimea apei ajunge la 30 de metri, o pojghiţă gri de gheaţă acoperă apa. În aceste zile, Lacul Cinciş devine un loc preferat al pescarilor la copcă, dar este vizitat şi de turişti şi de pasionaţii de fotografii în natură. „Îngheţul apei, peste care s-a aşternut zăpada, îi dă un farmec aparte Lacului Cinciş şi dealurilor din împrejurimi”, crede Mircea, un tânăr din Hunedoara, dornic să fotografieze priveliştile lacului alb.

 
3. Ierni ca în vremea romanilor la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa se dezvăluie turiştilor în privelişti inedite. Ruinele fostului oraş înfiinţat la poalele Retezatului de împăratul roman Traian, după războaiele daco-romane, au fost acoperite de nămeţi, iar vizitatorii care se plimbă printre ele se pot simţi ca în vremurile în care dacii şi romanii trăiau în aşezarea antică. În aceste zile, numărul celor care vizitează Ulpia Traiana Sarmizegetusa este redus, iar liniştea locurilor ocupate de monumente din piatră contribuie la atmosfera de poveste.Fostul oraş din Antichitate datează de aproape două mii de ani, iar potrivit arheologilor, doar cinci la sută din suprafaţa sa a fost cercetată în detaliu.
4. Casacada Lolaia de la poalele Retezatului
Iarna aduce un surplus de strălucire priveliştilor din Retezat, deşi traseele sale devin mai greu accesibile. Numeroase locuri din Retezat se transformă iarna în peisaje de poveste. Unul dintre ele este Cascada Lolaia aflată în drumul turiştilor spre cabana Pietrele. Cascada se află în Parcul Naţional Retezat la o altitudine de 1050 de metri, pe pârâul Nucşoara care colectează apele a patru văi glaciare: Stânişoara, Pietrele, Valea Rea şi Galeşu. Lolaia rămâne un loc uşor de vizitat, iar până în apropierea ei turiştii care vor să o viziteze pot ajunge cu autoturismul.

 
5. Linişte şi strălucire la Mănăstirea Prislop
Veche de aproape şase secole, Mă­năstirea Prislop a devenit foarte cunoscută în ultimii ani datorită fos­tului călugăr Arsenie Boca, înmor­mântat aici. În ultimii ani, mormântul său din curtea mănăstirii a fost unul dintre cele mai populare locuri de pelerinaj ale românilor. Nu doar locul de veci al călugărului îi atrage pe vizitatori, dar şi frumuseţea şi liniştea mănăstirii, pe care ultimele ninsori au transformat-o într-un loc feeric.

 
6. Iarnă accesibilă în Sarmizegetusa Regia
Iarna aceasta a fost bogată în zăpadă şi la Sarmizegetusa Regia. Ultimele ninsori au îngropat fosta aşezare dacică din Munţii Orăştiei sub un strat consistent de zăpadă, care străluceşte sub razele soarelui. Spre deosebire de anii trecuţi, drumul spre Sarmizegetusa Regia este accesibil în această perioadă, iar vizitarea sitului este permisă zilnic, între orele 10 şi 15. Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100 şi se află pe lista monumentelor UNESCO.

 
7. Iarna în ţinutul animalelor sălbatice
Iarna a transformat aşezările din Ţinutul Momârlanilor în locuri de vis. Cei care ajung la poalele Munţilor Parâng, în Cheile Jieţului, pot vedea animale sălbatice umblând ne­stingherite prin livezile şi curţile sătenilor. Vasile Laurenţiu Sorin şi Ionel Preda, doi localnici pasionaţi de fotografie, au surprins în imaginile realizate în timpul excursiilor pe care le fac deseori la poalele Parângului cerbi, ciute şi capre negre dând târcoale gospodăriilor momârlanilor. Primele zăpezi au adus sălbăticiunile mai aproape de locurile păstorilor din Ţinutul Momârlanilor, însă Laurenţiu Sorin susţine că, dincolo de ineditul acestor apariţii îşi face griji ca animalele să nu fie vânate de braconieri. Urşii şi lupii nu lipsesc din peisaj, pentru că puţinii locuitori rămaşi în gospodăriile fără curent electric, ridicate în locuri izolate de pe versanţi, se ocupă cu creşterea oilor.