Hunedorenii, loviţi cel mai des de cancerul pulmonar

Articolul a fost vizualizat de 877 ori

Medicii ne dau, însă, o speranţă: putem limita îmbolnăvirea evitând radiaţiile, azbestul şi alte chimicale, dar şi infecţiile virale, bacteriene şi parazitare.

Sursa foto - DSP Hunedoara.

Sursa foto – DSP Hunedoara.

În judeţul Hunedoara, potrivit ci­frelor furnizate de Direcţia de Să­nătate Publică, cea mai frecventă for­mă de cancer este cancerul pulmonar (cu 200-300 de cazuri noi depistate anual). Cauza principală a cancerului pul­monar este, la peste 90% din pacienţi, fumatul. Persoanele care fumează mai mult de un pachet de ţigări pe zi au un risc de a dezvolta cancer pulmonar de până la 25 de ori mai mare decât un nefumător! Pe locul doi, în acest nefericit top al îmbolnăvirilor, este cancerul colorectal, fiind urmat de cancerul la sân. Epidemia globală de cancer a atins deja un nivel ridicat şi este în creştere. Mai bine de 8 milioane de oameni mor, anual, în lume, din cauza cancerului; dintre aceştia, 4 milioane mor prematur (vârste între 30 şi 69 de ani). Cu toate acestea, auto­rităţile din sănătatea publică hune­doreană spun că fiecare persoană poate face gesturi mici, menite să ne pro­tejeze de acest flagel. „Cancerul re­prezintă o problemă majoră de sănătate publică, pe plan mondial. Dar, aşa cum cancerul afectează pe toată lumea în moduri diferite, fiecare dintre noi avem puterea de a lua măsuri pentru a reduce impactul bolii asupra persoanelor, familiilor şi comunităţilor”, explică medicul Cecilia Birău, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică Hune­doara. De altfel, instituţia marchează, în data de 4 februarie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului.

România, locul întâi la cancerul de col uterin!

La bărbaţi, România se situează pe locul trei în Europa la incidenţa cancerului cavităţii bucale, faringian şi laringian, pe locul şase la incidenţa cancerului hepatic. Suntem pe locul opt la incidenţa cancerului pulmonar şi pe locul 10 la incidenţa cancerului pancreatic. La femei, ocu­păm primul loc în Europa pentru cancerul de col uterin, locul şase pen­tru cancerul hepatic şi locul opt pentru cancerul pulmonar. Agenţia Interna­ţională de Cercetare a Cancerului arată că anual, la nivel mondial, sunt depistate peste 14 milioane de cazuri noi, iar numărul deceselor este de 8 milioane. Cele mai periculoase loca­lizări sunt cele pulmonare (1,6 mili­oane decese), hepatice (745.000), gas­trice (723.000), colorectale, mamare şi esofagiane. În anul 2030, Agenţia Internaţională de Cercetare a Can­cerului estimează că numărul deceselor va ajunge la peste 13 milioane. Totuşi, după un vârf atins în 1988, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere a mor­talităţii cancerului, cu 26 la sută la bărbaţi şi 20 la sută la femei!

Evitaţi radiaţiile, chimicalele toxice şi infecţiile

Procesul de proliferare a celulelor „mutant”, spun medicii, este rezultatul interacţiunii dintre factorii genetici personali şi trei factori externi – car­cinogeni fizici (radiaţii ultraviolete, ionizante), carcinogeni chimici (azbest, componentele din fumul de tutun, aflatoxine, arsenic) şi biologici (infecţii virale, bacteriene sau parazitare). Mai mult, incidenţa cancerului creşte cu vârsta, din cauza mecanismelor de “reparare” celulară, care devin tot mai puţin eficiente. Toate celulele din organism se reînnoiesc la intervale regulate de timp: celulele pielii (la două luni), globulele roşii (la trei luni), celule osoase (la unu-doi ani). Tu­morile sunt rezultatul unor celule care se divid haotic şi scapă sistemelor de apărare ale organismului. Diferenţa între tumora benignă şi tumora malignă este că tumora malignă este foarte invazivă şi se răspândeşte în tot organismul (prin metastaze), ducând la decesul pacientului. Celulele tu­morale benigne cresc local, dar nu se pot răspândi prin invazie sau me­tastazare (nu sunt cancere). Celulele maligne invadează ţesuturile încon­jurătoare şi metastazează la distanţă (cancer).

Avem şanse mai mari de supravieţuire

De altfel, multe dintre cazurile de cancer ar putea fi prevenite, iar în cazul depistării precoce mulţi dintre bolnavi sunt recuperabili. Depistarea precoce este foarte importantă, iar pentru depistarea cancerului de col uterin, spre exemplu, Ministerul Sănătăţii a lansat un program naţional. Din păcate, dacă în 2013 aproape 5.700 de hune­dorence şi-au făcut testul Babeş-Papanicolau, numărul acestora a scăzut la 4.100 în 2014 şi la mai puţin de 1.300 în 2015. Medicii mai spun că, deşi există şi cancere agresive şi greu de controlat, statisticile arată că speranţa de viaţă este mult mai mare, la fel ca şi şansele de supravieţuire, în comparaţie cu situaţia de acum 30 de ani. În plus, şi metodele de depistare a cancerului sunt mult mai performante. Hune­dorencele ar mai trebui să ştie că un rezultat pozitiv (primit de aproximativ 8 la sută dintre femeile testate) nu înseamnă neapărat un diagnostic de cancer. Datele înregistrate de medici arată că doar una dintr-o sută de femei care şi-au făcut testul a fost diag­nosticată, în cele din urmă, cu cancer de col uterin. Care, dacă este depistat în stadiul iniţial, poate fi tratat. Un alt mijloc de protecţie împotriva îmbol­năvirii ar fi vaccinarea la cerere a fe­tiţelor şi adolescentelor.

p8 - 16466181_1223033397779881_756994856_o (1)
Ce ne-ar mai putea salva de cancer:

Cercetarea de ultimă oră vine, de­sigur, cu nouăţi în materie: diagnosticul oncogenetic molecular încearcă să identifice ADN şi o serie de celule canceroase, după care se evaluează membrii familiei, iar apoi sunt mo­nitorizaţi astfel încât, la primele semne care apar, bolnavii să fie salvaţi. Sis­temul revoluţionar TrueBeam Stx este o altă noutate medicală care permite un dozaj mult mai eficient de radiaţii, într-un timp mult mai scurt şi are ca­pacitatea de a radia tumora cu o foarte mare precizie. Razele sunt direcţionate către tumorile ţintă cu maximă pre­cizie, datorită integrării imagisticii, tehnologiei „Rapid Arc”, specifice dispozitivului şi monitorizării tumorii în timp real. Pe de ală parte, cercetătorii de la Universitatea Cornell au des­coperit mai multe tipuri de proteine care omoară cancerul: una dintre aces­te proteine a fost denumită „Trail”, a fost deja folosită în diverse faze de testare pe pacienţi cu cancer. Când aceste „mingi-ventuză” sunt injectate în sânge, se fixează pe celulele albe din sânge.
Testele au arătat că celulele albe se luptă cu celulele tumorale care doresc să se răspândească şi le ani­hilează cu succes.

About Ada Beraru