Săptămâna în presa locală

Banii pentru Straja vin „în rate”

Ciprian Iancu,  Glasul Hunedoarei

Administraţia municipiului Lupeni va primi 700.000 de lei pentru domeniul schiabil Straja.
Viceprimarul oraşului nu ştie, deocamdată, pentru ce anume e suma, pentru că declaraţia a fost făcută de ministrul turismu­lui într-un context mai larg.
Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, a declarat în faţa comisiilor reunite de buget – finanţe ale Parlamentului că se lucrează la un master-plan de investiţii în turism care va fi gata la 1 iulie, anul acesta, mai ales că „la ora actuală nu există nimic coerent” în ceea ce priveşte investiţiile în domeniul amintit.
Investiţie finalizată cu o sumă infimă?
Dobre a precizat că în judeţul Hunedoara s-au alocat 700.000 lei pentru domeniul schiabil de la Straja. „Am alocat 700.000 lei să terminăm domeniul schiabil de la Straja. Totodată, deja a ajuns o scrisoare către toţi preşedinţii de Consilii Judeţene, primari de staţiuni locale, staţiuni de interes local, de interes naţional prin care să îmi trimită răspuns până cel târziu pe 10 februarie, în care să-mi explice şi să îmi arate ce studii de fezabilitate au, de prefezabilitate, sau proiecte pe care le consideră dânşii foarte importante pentru a le include în acest Master-plan de investiţii, coroborat cu o strategie de promovare şi dezvoltare în turism care vor fi legiferate până la data de 1 iulie 2017″, a declarat ministrul Turismului, citat de Agerpres.
Bani pentru o treime dintr-un proiect
Suma de 700.000 de lei nu poate fi, nicidecum suficientă, pentru „terminarea domeniului Schiabil Straja”, pentru că o asemenea investiţie se ridică la zeci de milioane de euro, dacă se ia în considerare mai vechiul plan al unor instalaţii de transport pe cablu între Straja şi Pasul Vâlcan. Acelaşi plan includea şi zeci de kilometri noi de pârtie, în arealul a­mintit. 700.000 de lei nu pot fi suficienţi nici pentru moder­nizarea unor căi rutiere de acces în zonă. Viceprimarul Lupeniului, Iacob Mesaroş, crede că ministrul se referea, de fapt, la un proiect pe care Primăria municipiului n-a apucat nici măcar să-l înceapă din cauză că a primit finanţarea prea târziu: „Anul trecut am avut un proiect de 2,3 milioane de lei pentru construirea unui garaj de ratrack-uri, cu atelier, băi şi spaţii de cazare pentru personalul care-l deservea. Prin acelaşi proiect doream să cumpărăm şi 10 tunuri de zăpadă. Banii au venit abia în noiembrie şi nu am mai avut timpul necesar derulării licitaţiei. Acum am dori să avem, de asemenea, 10 tunuri de zăpadă, un garaj pentru ratrack-uri, de 50 de metri lungime şi 30 lăţime, dar şi o bază sportivă la punctul inferior al telecabinei cu bazin acoperit şi saună. Nu ştiu pentru ce s-au aprobat cei 700.000 de lei”.

Control al Primăriei Deva la construcţiile improvizate de pe străzile Bejan şi Carie­rei

Natalia Bumbac, Mesagerul Hunedorean

O echipă formată din reprezentanţi ai Direcţiei Urbanism şi  Amenajarea Teritoriului din Primăria municipiului Deva şi poliţişti locali, condusă de viceprimarul Răzvan Mareş, a efectuat zilele trecute o acţiune de control la persoanele care locuiesc în construcţiile improvizate de pe străzile Carierei şi Bejan.
Demersurile autorităţilor publice locale au drept scop să stabilească regimul construcţiilor respective, cât şi să identifice numărul persoanelor care locuiesc în acele barăci. „Este o problemă care s-a perpetuat de la o administraţie la alta, fără să i se găsească o rezolvare. Este vorba de cele câteva familii care au o situaţie incertă, atât din punct de vedere al actelor de identitate, cât şi al autorizaţiilor privind construc­ţiile ridicate pe cele două străzi. Încercăm, prin aceste verificări, să stabilim, în primul rând, despre câte persoane este vorba, pentru că nu figurează în nicio evidenţă a autorităţilor. După care vrem să vedem care este regimul acelor construcţii, pentru a-i determina să intre în legalitate, acolo unde este posibil. În acest sens i-am invitat la primărie cu toate actele pe care le au. Trebuie să găsim o soluţie, pentru că sunt oameni care locuiesc în condiţii insalubre, poate chiar inumane. Avem în vedere achiziţionarea de locuinţe de tip container, pentru a-i muta. Încercăm să rezolvăm această problemă, fără a vătăma în vreun fel acele persoane”, a explicat viceprimarul Răzvan Mareş.

Gala sportului şi tineretului hunedorean

Amarildo Szekely, Servus Hunedoara

Ca de obicei în ultimii ani, în această perioadă se organizează festivitatea de premiere pentru cei mai buni sportivi hunedoreni, dar şi a tinerilor merituoşi din judeţ.
Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret (DJST) Hunedoara a organizat, ieri, o frumoasă acţiune, prin care a fost premiată excelenţa în sport, dar şi în alte domenii.
Răsplata muncii
Ieri, la Teatrul de Artă din Deva, a avut loc „Gala sportului şi tineretului hunedorean 2016”. În faţa unui public numeros, cei de la DJTS Hunedoara au premiat cei mai buni sportivi hunedoreni ai anului trecut, în urma unei consultări cu cei de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu reprezentanţi ai cluburilor, dar şi cu jurnalişti, ordinea fiind cunoscută şi necontestată. De asemenea, au fost premiate şi cele mai bune cluburi sportive, acestea fiind, logic, în urma rezultatelor obţinute, CNS Cetate Deva (public, director Adrian Liga) şi CS Comexim R Lupeni (privat, preşedinte Emil Părău). De asemenea, a fost desemnat şi antrenorul anului, distincţia fiind câştigată nu de o persoană, ci de un colectiv de trei tehnicieni, compus din Liliana Cosma, Florin Cotuţiu şi Ramona Micu, care pregătesc gimnaste de la CNS Cetate Deva. „S-au acordat şi alte premii la secţiunea sport. Din fericire, judeţul Hunedoara reuşeşte să producă rezultate în sport, şi chiar de mare valoare. A fost o onoare, dar şi o mândrie pentru noi să-i premiem pe performerii judeţului. Cu aceleaşi sentimente i-am premiat şi pe tinerii merituoşi ai judeţului nostru, care au făcut performanţă şi în alte domenii decât sportul. Sper ca anul acesta să fie unul mai bun decât cel anterior”, a declarat prof. Marius Simina, director executiv al DJST Hunedoara.
SPORTURI OLIMPICE

1. Denisa Golgotă – Gimnastică artistică, CNS Cetate Deva, 109 puncte, antrenori Liliana Cosma, Ramona Micu, Florin Cotuţiu: CE juniori Berna – Elveţia: aur (sol), argint (sărituri), bronz (echipă); ACIO Mouscron – Belgia: aur (echipă); ACIO Hagueneau – Franţa: aur (echipă); ACIO Combs-La Ville – Franţa: argint (sol); CN Maestre Cluj-Napoca: aur (sărituri), argint (sol, echipă); CN Individual Deva: aur (sărituri), argint (sol).
2. Bogdan Şitoianu – Atletism, CNS Cetate Deva, 57 puncte, antrenor Mihai Luca: CE juniori 2, Tibilisi – Georgia: bronz (lungime); Camp. Balcanic juniori 2, Krusevac – Serbia: bronz (lungime); Conc. intern. Ucraina, Israel, Cipru, România, la Nicosia –  Cipru: aur (lungime); CN juniori 1, Bucureşti: aur (lungime); CN Juniori 2, Bucureşti: aur (lungime), argint (triplu salt); CN Şcolar Bucureşti: aur (lungime); CN juniori 2 Piteşti aur (lungime), argint (triplu salt); CN juniori 1, Piteşti: argint (lungime).
3. Ioana Teodora Crişan – Gimnastică artistică, CNS Cetate Deva, 46 puncte, antrenori Liliana Cosma, Ramona Micu, Florin Cotuţiu: CE juniori Berna – Elveţia: bronz (echipă); Gymnasiada Trabzon – Turcia: argint (sărituri, echipă), argint (ind.compus); ACIO Mouscron – Belgia: aur (echipă), bronz (ind. compus); ACIO Haguenau – Franţa: aur (echipă); ACIO Charleroi – Belgia: argint (echipă), bronz (sărituri); CN Maestre, Cluj-Napoca: argint (echipă, ind.compus, sări­turi), bronz (sol); CN Ind. Deva: argint (paralele, bârnă), bronz (sărituri, ind.compus).
4. Olivia Cîmpian – Gimnastică artistică, CNS Cetate Deva, 43 puncte.
5. Carmen Adela Ghiciuc – Gimnastică artistică, CNS Cetate Deva, 38 puncte.
6. Mihaela Chiss  – Judo, SCM Deva, 39 puncte.
7. Răzvan Marcu – Tir cu arcul, SCM Deva, 42 puncte.
8. Corina Alisia Botnariu – Gimnastică artistică, CNS Cetate Deva, 30 puncte.
9. Denisa Iuliana Fodor – Lupte libere, CNS Cetate Deva, 24 puncte.
10. Raluca Mera – Înot, CSŞ Hunedoara, 21 puncte.

SPORTURI NEOLIMPICE
1. Anamaria Gherghel – Fotbal-Tenis, Comexim R Lupeni, 500 puncte, antrenor Dima Druncea: CM Cipru, senioare: aur (simplu, dublu, triplu, dublu mixt, triplu mixt), CN: aur (simplu, dublu, triplu), Cupa României: aur (echipe).
2. Ana Maria Rizescu – Fotbal–Tenis, Comexim R Lupeni, 200 puncte, antrenor Dima Druncea: CM Cipru: aur (dublu, triplu, triplu mixt), CN: aur (echipe, dublu, triplu), CR: aur (echipe).
3. Mariana Lică – Fotbal-Tenis, Comexim R Lupeni, 190 puncte, antrenor Dima Druncea: CM Cipru: aur (triplu, dublu mixt şi triplu mixt tineret U21), CN: aur (echipe, dublu şi triplu senioare şi juniori), CR: aur (echipe juniori).
4.-5. David Lică – Fotbal–Tenis, Comexim R Lupeni, 135 puncte.
4-5. Darius Pufu – Fotbal–Tenis, Comexim R Lupeni, 135 puncte.
6. Letiţia Bivolaru – Fotbal–Tenis, Comexim R Lupeni,100 puncte.
7. Daniel Popovici – Fotbal–Tenis, Comexim R Lupeni, 90 puncte.
8. Andrei Dobrescu – Karate (Shotokan WSF) CS Elite Center Hunedoara, 45 puncte.
9. Andra Kovaci – Taekwon-do ITF, CS Cristal Haţeg, 25 puncte.
10-11. Andreea Polifronie – Karate (Shito RYU), CSM Jiul Petroşani, 17,5 puncte.
10-11. Robert Alexandru Dan – Arte marţiale (WUSHU), Fujin CS Vulcan, 17,5 puncte.
(…

Festivalul hunedorean „Măgura Wave”, declarat cel mai bun nou festival din România, la Gala „Metal Head Awards”

Lucian Ispas, Avantulliber.ro

După prima ediţie organizată în august 2016, la Simeria, pe Măgura Uroiului,  „Măgura Wave Fest” a primit deja recunoaşterea calităţii sale. În cadrul galei „Metal Head Awards”, desfăşurată la Bucureşti, în 28 ianuarie 2017, evenimentul a primit trofeul „Best Romanian Emerging Festival” (cel mai bun festival nou-apărut), ceea ce reprezintă pentru echipa de organizare o încununare a eforturilor depuse şi o încurajare de a merge mai departe.
„Măgura Wave Fest” este un proiect creat din dorinţa de a promova muzica de calitate şi libertatea pe care ne-o oferă natura. Locaţia a fost aleasă cu scopul de a schiţa un peisaj perfect de întâlnire pentru toate spiritele libere care simt şi vor să celebreze vibraţiile pozitive, într-un mediu încărcat de energii, emoţii şi viaţă. Ne-am hotărât să-i dăm un impuls acestei oaze de tăcere, în care timpul parcă  stă în loc şi să scriem o poveste reală. Cursul tăcut al Mureşului de la poalele Măgurii Uroiului, platoul întins, înghiţit de imaginea copleşitoare a apusurilor care învelesc cetatea Devei, sunt elementele forte ale poveştii noastre, care se alătură elementului principal, muzica de calitate”, au precizat organizatorii la momentul de debut al acestui eveniment.
Organizat de Centrul Cultural şi de Creaţie al oraşului Simeria, cu sprijinul autorităţilor, după ideea lui Cătălin Strinu şi a unui grup de prieteni voluntari, iubitori ai muzicii de calitate, „Măgura Wave Fest” a fost un succes încă de la prima ediţie, cifrele vorbind de la sine. Astfel, în cele 3 zile de festival, 22 de formaţii rock au urcat pe scenă în faţa celor aproximativ 4.500 de spectatori prezenţi la eveniment.
”Astăzi, dorim să mulţumim publicului pentru susţinere şi să-i transmitem că, dincolo de poziţia onorantă în care ne aflăm, simţim responsabilitatea continuării demersului de a organiza acest eveniment cultural la o şi mai înaltă ţinută. Dorim ca Măgura Uroiului să devină o destinaţie culturală anuală şi, astfel, prin pasiune, să promovăm oraşul Simeria şi, totodată, judeţul Hunedoara”, spune Cătălin Strinu, iniţiatorul acestui proiect.