Magazin

1.    Pericolul ascuns dintr-un aliment pe care orice om îl are în bucătărie

Metodele clasice de preparare a orezului pot lăsa urme de arsenic în mâncare, potrivit oamenilor de ştiinţă. Experimentele derulate de aceştia sugerează că, atunci când este gătit în mod clasic, ore

zul poate cauza consumatorilor probleme de sănătate şi apariţia unor boli precum cele cardiovasculare, diabetul sau cancerul.

Milioane de oameni se expun unui pericol imens atunci când consumă orez, în momentul în care acesta este fiert, pur şi simplu, până ce toată apa din recipientul de fierbere dispare. Această meto

dă de preparare lasă în urmă urme de arsenic, substanţă cu care orezul ajunge să fie contaminat în timpul procesului de creştere. Această contaminare este posibilă din cauza substanţelor toxice provenite în urma activităţii industriale.
O metodă mai sigură s-a dovedit aceea în care orezul era fiert cu cinci părţi de apă şi o parte de orez, în care apa rămasă neevaporată era, pur şi simplu, scursă. Comparativ cu reţeta tradiţională, cantitatea de arsenic rezultată s-a înjumătăţit.
Totuşi, metoda cea mai eficientă, care a redus cu 80% cantitatea de arsenic rezultată în urma fierberii, s-a dovedit a fi aceea în care orezul este lăsat în apă peste noapte şi mai apoi gătit după reţeta precedentă, cu cinci părţi de apă şi una de orez. (Sursa: Gândul)

2.    “Mâncătorul de copii”, statuia care şochează trecătorii

Statuia infamă, numită ”Kindlifres­ser” (Mâncătorul de copii), a fost construită în 1546. În rest, istoria acesteia a rămas în mare parte necunoscută. Pe seama statuii din Berna, c

apitala Elveţiei, s-au speculat multe. În ciuda acestui lucru, discuţia rămâne deschisă.
Construită în 1546, statuia care înfăţişează un bărbat care mănâncă un copil a terorizat multe generaţii de copii.
Există mai multe teorii populare cu privire la provenienţa şi motivul prezenţei statuii.
Prima teorie spune că îl reprezintă pe Cronos, regele Titanilor din mitologia greacă. Cronos şi-a mâncat cei cinci copii după ce părinţii lui, Aether şi Gaia (Cerul şi Pământul), l-au avertizat că îi vor lua tronul. Altă speculaţie menţionează că statuia îl înfăţişează pe fratele mai mare al Ducelui Berchtold, fondatorul oraşului Berna. Supărat că se afla sub umbra fratelui său mai mic, se răzbuna pe copii mâncându-i. Nu este totuşi nimic înregistrat în acest sens.
Alta se referă la un avertisment cu privire la evreii din Berna. Pălăria cu galben este similară cu pălăriile pe care evreii le purtau acum mai bine de 400 de ani.
O altă teorie se referă la o temă recurentă în Europa evului mediu şi a Renaşterii. Înfăţişările de acest gen aveau menirea de a speria copiii care nu erau cuminţi, precum Moş Nicolae. O asemănare izbitoare este cu personajul din mitologia nordică numit Gryla, o gigantesă care trăia în munţii Islandei şi despre care se spunea că mânca acei copii neascultători. Fiica acestei gigantese este o pisică uriaşă, care-i mănâncă pe toţi cei care nu sunt îmbrăcaţi iarna cu haine groase. De aceea, în perioada solstiţiului de iarnă, islandezii îşi făceau cadou blănuri. (Sursa: Curiosity)

3.    Studiu. Trei sferturi dintre oameni suferă de afecţiuni psihice

O echipă de cercetători susţine că cei mai mulţi oameni au avut cel puţin o dată în viaţă o perioadă de depresie, anxietate sau altă tulburare. Conform unui nou studiu, doar o parte mi­noritară a oamenilor rămâne sănătoasă mintal. Studiul a avut 988 de par­ticipanţi, născuţi în perioada aprilie 1972 – martie 1973, în Dunedin, Noua Zeelandă. Cercetătorii au analizat datele indivizilor, reprezentând sănătatea generală şi comportamentul fiecărui individ, de la naştere până la vârsta de 38 de ani. Doar 171 dintre aceştia nu au experimentat nicio tulburare mintală. Din restul de 817 de participanţi, jumătate au experimentat o fază trecătoare de tulburare psihică. Restul de 408 de indivizi au experimentat una sau mai multe afecţiuni care au durat mai mulţi ani. Aceste diagnostice includ condiţii precum bipolaritatea sau psihoza. Astfel, 83% dintre indivizii chestionaţi au avut cel puţin o perioadă de tulburare mintală. Surprinzător în acest studiu a fost că sănătatea mintală puternică nu a fost asociată cu contextul cunoscut al unei vieţi lipsite de tulburări psihice, precum provenienţa din familii bune, sănătate fizică foarte bună sau inteligenţă ridicată. Astfel, s-a constatat că o parte însemnată dintre cei care prezentau sănătate mintală viguroasă s-au confruntat în copilărie cu tarele unui mediu viciat.

4.    Smartphone-ul pe care îl poţi spăla în mod regulat cu apă şi săpun

Compania japoneză Kyocera a lansat un model de smartphone pe care îl poţi spăla la chiuvetă cu apă şi săpun. Telefonul, numit Kyocera Rafre, va fi disponibil în Japonia în luna martie. Există multe alte modele rezistente la apă pe piaţă, dar nu este recomandat ca acestea să fie spălate cu apă, săpun sau detergenţi în mod regulat. Dispozitivul celor de la Kyocera se adresează celor care au meserii în care sunt nevoiţi să se murdărească pe mâini. Ei pot folosi noul smartphone fără a se teme că îl murdăresc. Noul Rafre rulează An­droid 7.0 Nougat, are un ecran HD cu diagonala de 5 inchi, 2 GB memorie RAM, capacitate de stocare internă de 16 GB şi baterie de 3.000 de miliamperi. Terminalul are cameră principală cu senzor de 13 MP şi secundară de 5 MP. O caracteristică unică este tehnologia Smart Sonic Receiver, care înlocuieşte difuzoarele în care apa şi praful ar putea intra. Sunetul este transmis prin vibraţii ale ecranului, o caracteristică pe care am văzut-o şi pe modele de televizoare LG foarte subţiri. (SURSA: Go4it)

5.    Hormonul plăcerii ne face dependenţi de telefonul mobil

Fie că aşteptăm să sosească trenul, fie că am ajuns prea devreme la întâlnire şi vrem să ne ocupăm timpul până când ajung şi prietenii noştri, ne ocupăm timpul uitându-ne pe telefonul mobil. Imediat ce telefonul scoate fie şi cel mai mic sunet, îl scoatem din geantă sau din buzunar şi-l verificăm rapid. Mai mult, ne enervăm atunci când suntem într-o întâlnire şi nu ne putem uita să vedem cine ne caută sau ce lucru interesant a mai apărut pe Facebook sau Instagram.  Psihologii susţin că aceasta este o atitudine cauzată de o tulburare compulsivă, aflată în legătură cu creşterea nivelului de dopamină, hormonul plăcerii. Încă din anii 50, studiile au arătat că oamenii dezvoltă dependenţe faţă de lucrurile care conduc la creşterea nivelului de dopamină, deci, a nivelului de plăcere. În ultimii ani se pare că circuitul dopaminei în organism arată cât de mult ne place o activitate şi cât de multă plăcere ne produce aceasta. Tot aşa putem determina şi cât de mult corespunde realitatea pe care o trăim nivelului de plăcere de care avem nevoie. Astfel, dacă realitatea nu se potriveşte cu nevoia noastră, încercăm imediat să reglăm acest deficit prin diverse mijloace. Aceasta este explicaţia pentru diversele dependenţe. Acestea apar din cauza faptului că multe dintre lucrurile pe care le facem zi de zi nu ne bucură atât cât avem nevoie. Dependenţa de telefonul mobil este dată, de fapt, de nerăbdarea şi emoţia creată de momentele dinainte de deschiderea mesajului sau paginii de pe o reţea de socializare. Astfel, organismul nostru încearcă să menţină nivelul de dopamină la un nivel suficient de ridicat până când va veni acea zi în care să ne simţim, într-adevăr, perfect. Acesta este şi motivul pentru care oamenilor le place să se joace pe telefon sau pe calculator. Psihologii susţin că dacă am renunţa la telefoanele mobile o perioadă îndelungată, după ce ne-am obişnuit cu ele, putem ajunge să avem stări de anxietate. Omul modern nu poate renunţa brusc la utilizarea telefonului mobil. Acest pas trebuie făcut treptat, renunţând la obiceiul de a-l verifica, spre exemplu, în timp ce luăm cina sau în timp ce ne plimbăm prin parc. (Sursa: Gândul)

6.    De ce evreii s-au hotărât să cumpere obiectele lui Hitler?

Telefonul roşu din bunkerul lui Adolf Hitler se află la vânzare. Obiectul va fi vândut de către Alexander Historical Auctions din Maryland şi este de aşteptat să obţină între 200,000 şi 300,000 de dolari, potrivit Gizmondo. Bill Panagopulos, proprietarul casei de licitaţii Alexander Historical Auctions, a spus că obiectele naziste nu atrag neo-nazişti deoarece “nu sunt destul de educaţi pentru a înţelege importanţa acelor obiecte” şi că tind să-şi crezee propriile simboluri. De fapt, el spune că foarte mulţi dintre cumpărătorii obiectelor naziste sunt evrei “deoarece ei înţeleg importanţa păstrării unor astfel de artefacte”. (Sursa: Gizmondo)

7.    Nouă metodă contracep­tivă pentru bărbaţi, cu randament 100%

Experţii au creat un gel care poate acţiona ca o alternativă pentru vasec­tomia reversibilă, fiind testat cu succes pe maimuţe. Aceştia au descoperit că este o metodă contraceptivă şi de încredere pentru bărbaţi. Produsul, numit Vasalgel™, a fost testat anterior pe iepuri şi acum a fost testat cu succes pe maimuţele rhesus, relatează IFL Science. Cercetătorii speră ca pe viitor să înlocuiască metoda vasectomiei la bărbaţi. Studiul este publicat în jurnalul Basic and Clinical Andrology. Vasalgel™ este un gel non-toxic şi non-hormonal care este injectat în canalele deferente, tuburile care transportă sperma de la testicule la penis. Gelul umple cavităţile interioare ale tubului şi acţionează ca o barieră pentru spermă. Studiile precedente pe iepuri au arătat că procedura este uşor

reversibilă prin dizolvarea gelului, utilizând ultrasunete. În ziua de astăzi, există două opţiuni pentru metodele de contracepţie pentru bărbaţi: va­sectomia şi prezervativele. Metoda elaborată de acest studiu ar putea înlocui vasectomia, care este o in­tervenţie chirurgicală menită să taie şi să blocheze canalele deferente, ca

re prezintă riscuri, iar reversibilitatea nu este sigură. (Sursa: IFL Science)

8.    Instalaţie urbană uriaşă din aţă şi peste 1.500 de cuie bătute în lemn

Douăzeci de tineri au folosit zece kilometri de aţă colorată şi peste 1.500 de cuie pentru a realiza una dintre cele mai mari instalaţii urbane de “string art” din România, amplasată în

tr-un parc din centrul Timişoarei cu scopul revitalizării lui. Instalaţia urbană de “string art”, adică tehnica prin care artiştii creează opere folosind

aţe şi cuie bătute în lemn, a fost realizată în Parcul Castelului din Timişoara, aflat în centrul oraşului. Iniţiativa aparţine unui număr de 20 de tineri, printre care şi studenţi de la Facultatea de Arhitectură din Timişoara, care s-au gândit că, în acest mod, parcul va prinde viaţă şi culoare.

9.    Savanţii au descoperit în sfârşit cum au dezvoltat plantele carnivore gustul pentru hrană

Apetitul planetelor carnivore pentru animale este răspândit în întreaga lume, dar savanţii nu înţelegeau pe deplin cum această inovaţie a naturii a putut apărea în zone atât de dispersate.

O nouă analiză a avut în vedere examinarea mecanismelor unor specii distincte de plante carnivore din Australia, America de Nord şi Asia, găsind că aceste mecanisme sunt remarcabil de similare, deşi plantele au evoluat în medii separate.
Biologul Victor A. Albert, de la Universitatea Buffalo, susţine că „există doar câteva căi pentru a deveni o plantă carnivoră. […] Aceste plante au uneltele genetice şi încearcă să vină cu o soluţie la problema transformării în plantă carnivoră. În cele din urmă, toate ajung la aceeaşi soluţie”.  Albert şi echipa sa au studiat genomul plantei australiene Cephalotus follicularis şi l-au comparat cu datele genetice exis­tente ale plantei americane Sarracenia purpurea şi a plantei din Asia numită Nepenthes alata. Toate aceste plante au morfologii similare, cu o frunză îndoită în formă de cupă care este alunecoasă în interior, astfel, atunci când insectele ajung în cupă, nu pot urca la suprafaţă. Odată prinse, fluidele digestive de la fundul acestei camere încep să con­sume prada. Similaritatea aceasta între plantele carnivore a fost cunoscută drept un exemplu de evoluţie con­vergentă, unde specii distincte dezvoltă în mod independent aceleaşi carac­teristici. Până acum însă, cercetătorii nu ştiau cât de similare sunt aceste proprietăţi. Pe linie evolutivă există o accentuată divergenţă, neavând vreun strămoş comun apropiat. Strămoşii comuni ai acestor plante se găsesc în imediata proximitate a acestora. Conform cercetătorilor, cel mai vechi strămoş comun a fost acum 100 de milioane de ani, cu mult înainte de a dezvolta aceste abilităţi carnivore. Analiza fludiului digestiv arată că aceste trei specii au folosit aceeaşi strategie: cooptarea proteinelor care erau în mod original folosite pentru apărarea împotriva bolilor, dându-le un rol de enzime care ajută la digerarea insectelor. Echipa consideră că răspunsul acestei evoluţii convergente se găseşte în mediile în care au crescut, medii sărace în nutrienţi precum fosfor şi azot. Cercetătorul Kenji Fukushima menţionează că „abilitatea de a prinde şi a digera animale poate fi indispensabilă, având în vedere lipsa altor surse de hrană”. Acest lucru nu înseamnă neapărat că era singura cale de a supravieţui pe care natura o oferea (altfel toate plantele ar fi devenit carnivore), ci era cea mai la îndemână pentru anumite specii care avea această proteină. (Sursa: Science Alert)