Prima biserică din lemn salvată cu fonduri europene

„Când Dumnezeu binevoieşte un lucru, toată zidirea ajută să se împlinească”. Zicerea atât de dragă părintelui Teofil Părăian s-a adeverit la Boz. Biserica de lemn va fi restaurată cu bani de la Uniunea Europeană. Este primul monument de acest fel din Regiunea de Vest care a câştigat finanţare europeană.

Nimic n-a picat din cer. A fost nevoie de multă osteneală şi îndelungă stăruinţă din partea preotului Dacian Popescu, a arhitecţilor Fundaţiei Pro Patrimonio şi a Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Recuperarea bisericii din Boz va costa 256.000 euro. Comunitatea europeană mai are de dat pentru astfel de restaurări încă cinci milioane de euro până-n 2020. În judeţ mai sunt 57 de biserici de lemn, unele gata să se prăpădească iremediabil. Vreme ar mai fi şi bani, har Domnului…

„Comunitatea n-ar fi putut susţine lucrarea”

Biserica de lemn din Boz a fost ridicată la 1701, are hramului Sfântului Gheorghe şi a fost înregistrată ca monument istoric de categorie B. Este o biserică „activă”, în care se ţine Sfânta Liturghie, chiar dacă alături enoriaşii şi-au construită o biserică mai încăpătoare din zid. „Am făcut mai multe demersuri de a salva bisericuţa de lemn pentru că se degradase acoperişul. În 2012, împreună cu Fundaţia Pro Patrimonio din Bucureşti cu care am intrat în parteneriat, am schimbat şiţa după care am început să căutăm finanţare pentru restaurarea completă a acestui monument. Am încercat mai multe variante de finanţatori: Fondurile Norvegiene, Ambasada Americii… Dumnezeu a rânduit să obţinem finanţare europeană. Oamenii din Buz sunt încântaţi că, iată, istoria lor o readucem la viaţă prin această restaurare. Din punct de vedere financiar, comunitatea n-ar fi putut susţine o lucrarea de asemenea anvergură, dar oamenii ne-au sprijinit atunci când am avut nevoie cu cazarea şi masa celor care au lucrat acolo”, povesteşte părintele paroh Dacian Popescu.
„Dulgheri fără frontieră”
Nu toţi hunedorenii au fost la fel de încântaţi ca locuitorii satului Boz. În urmă cu vreo opt ani câţiva arhitecţi de ispravă au sesizat pericolul şi au luat pe cont propriu un proiect în care au inclus 60 de biserici de lemn din zona Olteniei şi sudul Transilvaniei. Arhitecţii Fundaţiei Pro Patrimonio monitorizează starea bisericuţelor de lemn, ajută, sprijină şi intervin de urgenţă în cazurile grave. Au colectat fonduri şi au lucrat cu voluntari. Câteva biserici de lemn din judeţul Hunedoara mai sunt şi datorită lor. „Intenţionăm să înfiinţăm un atelier „Dulgher fără frontieră” cu parteneri din Norvegia şi dulgheri din toată lumea care vin să discute şi să exemplifice practici de dulgherie tradiţională pe care sperăm să le reactivăm în zonă”, spune arhitectul Raluca Munteanu, coordonatorul de proiect al Fundaţiei Pro Patrimonio şi vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.
Rugăciuni de îmblânzit birocraţia
Marea provocare este la biserica din Almaşu Mic. Edificiul s-a surpat şi pare un mormânt al fostei biserici. „Am fost împreună cu câţiva dulgheri norvegieni la monument şi ei sunt încrezători, spun că biserica poate fi restaurată”, ne-a declarat părintele Florin Dobrei, consilier cultural al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Biserica de la Vălari (comuna Topliţa) ar putea fi salvată tot prin fonduri europene, dar lucrurile s-au poticnit în birocraţie. Există un proiect tehnic, dar pentru a depune dosarul la finanţare e nevoie de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), o lucrare extrem de costisitoare. În judeţul Hunedoara sunt 108 biserici monument istoric (57 de lemn, restul din zid), iar în 94 dintre ele se slujeşte Sfânta Liturghie.