Jurnal de pescar: Momeli ciudate de iarnă

În funcţie de anotimp, putem opta pentru o varietate halucinantă de momeli care mai de care mai năstruşnice, mai pitoreşti şi mai eficiente în pescuitul speciilor vizate. Acum, când bălţile sunt îngheţate bocnă, nu ne rămâne decât varianta unui pescuit pe râurile care încă n-au îngheţat. Am discutat în rubricile anterioare despre nadele pretabile pentru ape reci, despre cele câteva reguli de bază pe care trebuie să le respectăm în abordările pescuitului pe timp de iarnă, iar acum nu ne-a rămas decât să facem o scurtă inventariere a celor mai uzitate momeli.

Pe lângă cele arhicunoscute, vom mai trece în revistă şi pe unele uşor excentrice, cum sunt cariile, măduva de bovină, ficatul de pasăre sau splina de porc.

Larvele de chironomide

Se spune despre acestea că ar fi cele mai prinzătoare pe timp de iarnă, inclusiv după îngheţ, la copcă. Trebuie să fim foarte atenţi atunci când le manevrăm, pentru că sunt extrem de fragile şi se rup uşor, îndeosebi atunci când le înfigem în cârlig. Au corpul subţire, de 3-4 cm lungime. Reprezintă o sursă de hrană naturală, ce se găseşte în mâlul bălţilor sau al râurilor şi sunt foarte bogate în proteine. Ştiu că la noi în judeţ pot fi obţinute primăvara devreme în mâlul de pe malurile lacului Cinciş, atunci când unii pescari le caută cu înfrigurare. Sunt eficiente şi în celelalte anotimpuri în măsura în care pot fi procurate. De regulă, se găsesc pe piaţă la magazinele de pescuit în anotimpul rece şi primăvara, dar unii pescari, convinşi de eficacitatea lor, merg până la a le procura din străinătate. Colectarea se face trecând cu o sită pe deasupra mâlului şi luând puţin şi din acesta. După strecurare şi clătire cu apă, în sită vor rămâne numai micuţele larve.

Dacă găsim larve în comerţ, cel mai probabil vom găsi şi fouillis, versiunea mai firavă a larvelor, despre care pescarii spun că pur şi simplu înnebunesc peştii. Dacă adăugăm în nadă fie fouillis, fie larve, îi vom oferi acesteia un plus considerabil de atractivitate.

Cariile de lemn

Sunt larvele unor insecte care se instalează sub scoarţa diferitelor specii de arbori. În funcţie de specie, au dimensiuni diferite. Sunt nişte vietăţi minunate şi puţini sunt pescarii cărora le-a fost dat să vadă asemenea frumuseţi. Am văzut cu ocazia unui concurs desfăşurat la Corneşti, câteva carii de lemn uriaşe, de 5-6 cm lungime şi foarte cărnoase, groase, sănătoase. Erau ca nişte viermi uriaşi cu un aspect foarte plăcut şi plăcute, de asemenea, şi la atingere, foarte curate, fără mucus sau alte spurcăciuni.

M-am jucat ore în şir cu astfel de carii şi vă pot spune că ele se mişcă foarte încet şi au un miros plăcut, de lemn. Nu m-am gândit să le pun în cârlig şi să dau cu ele la peşte din respect pentru asemenea creaturi fascinante. Aşa că le-am pus la loc, în grămada cu lemne, de unde le-am şi descoperit. Unii pescari spun că aceste carii ar fi bune pentru toate speciile de peşti de talie mare care mai sunt şi activi pe timpul iernii. Sunt o sursă bogată în proteine, căutate inclusiv de bibani, cleni sau păstrăvi. Datorită dimensiunilor mari, ele pot fi folosite şi ca momeală de selecţie a capturilor mobilate. Au dezavantajul că sunt greu de procurat, iar dimensiunea mare le face deloc atractive pentru speciile de peşti de talie mică.

Sângele

Pe timp de iarnă, sângele este folosit cu precădere ca şi aditiv în nade, atât sub formă proaspătă cât şi deshidratată (făină de sânge). Se pot găsi în comerţ versiuni distincte ale sângelui, cum este şi celebrul TehnoSânge folosit pentru scobar. După coagulare, el se poate folosi ca momeală, dacă-l tăiem în cubuleţe mici. Reputaţia sa de aditiv atractant foarte eficient rămâne însă proverbială, fiind îndeobşte apreciat în pescuitul pe râu, dar şi pe baltă. Se recomandă folosirea unei doze de 40-50 de grame pentru un kilogram de nadă uscată. Speciile vizate sunt cu precădere scobarul şi morunaşul. Atenţie în ce proporţii îl folosiţi, pentru că în concentraţie prea mare în nade sau atunci când este folosit în cantităţi prea mari poate strica vadul de pescuit pentru o perioadă îndelungată.

Momeli de origine animală

Personal, nu am folosit încă asemenea ciudăţenii, cum este şi măduva de bovine, însă unii pescari o recomandă ca fiind foarte apreciată de către cleni. Se poate folosi chiar şi fără o nădire auxiliară, având şi rol de atractant. Este destul de greu de procurat, iar din cauza dimensiunilor mari, măduva este mai degrabă recomandabilă pentru speciile de talie mare. Ficatul de pasăre şi splina de porc dau rezultate uneori atât la scobar cât şi la somn, morunaş sau clean. Pot fi folosite atât ca momeală cât şi ca aditiv în nadă, apreciate îndeosebi de către peştii de prin râuri. Au un efect de atracţie foarte mare dacă le folosim ca aditiv în proporţie de 5-10% în nadă. Se spune că, ficatul tăiat în cubuleţe mici, dă rezultate bune la toate speciile, pet imp de iarnă. Despre splina de porc am mai discutat în paginile de pescuit din REPLICA şi pot să vă spun că este recomandată de mulţi dintre specialiştii în pescuitul scobarului. De cele mai multe ori este folosită în amestec cu nada, fiind un bun colant, dar şi un bun aditiv atractant.