Care sunt cele mai răspândite alimente contrafăcute din comerţ?

Nu e vorba doar de o calitate mai slabă. Este în discuţie o faptă mult mai gravă, la care recurg anumiţi pro­du­cători de alimente: falsificarea. Există o serie întreagă de alimente care fac obiectul contrafacerii pe piaţa ro­mâ­nească. De-a lungul timpului, auto­rităţile române au făcut chiar un top al celor mai falsificate produse alimen­tare, după cum urmează:
1. Uleiul de măsline extravirgin este printre cele mai falsificate produse în prezent. Dacă aciditatea sa depăşeşte 1%, e posibil să conţină şi alte tipuri de ulei.
2. Măslinele se falsifică prin oxidare cu gluconat de fier, pentru o culoare uniformă.
3. Făina de grâu se falsifică prin amestec cu făina din cereale mai ieftine, făină de grâu mai slabă calitativ, cu amidon din cartof, cu emulgatori şi agenţi de oxidare. Aceştia din urmă albesc nefiresc făina.
4. Carnea de consum poate fi falsificată cu carne provenită de la animale improprii consumului, cum ar fi rozătoarele sau cu carne de cal ori de măgar. La carnea de mici şi la mezeluri s-au depistat cel mai des contrafaceri.
5. Laptele se completează cu apă, prin extragerea grăsimilor. La sortimentele de brânză, au putut fi întâlnite cazuri de înlocuire a proteinei şi grăsimilor din lapte cu proteine sau grăsimi vegetale.
6. Mierea se falsifică prin adăugarea de sirop de glucoză industrială. Metodele mai subtile de falsificare a mierii cuprind hrănirea albinelor cu melasă sau amestecul de miere din sortimente mai puţin căutate. De exemplu, consumatorul cere miere de salcâm, dar i se oferă miere de fenicul sau de zmeur, iar mierea din floarea-soarelului poate trece drept miere polifloră.
7. Cafeaua arabică se poate falsifica în comerţ cu soiul de cafea robusta, mai slab calitativ. Mai grosolan, în cafea se poate pune argilă, cicoare, năut, malţ, amidon, caramel, soia, mazăre, fasole.
8. Vinul se falsifică prin adaos de zaharuri din surse nespecifice vinului: porumb, trestie de zahăr, alte fructe decât strugurele etc. Contrafacerea vinului este mai greu de dovedit în cazurile în care se îmbuteliază vin de recoltă mai slabă decât cel înscris pe etichetă. Falsurile grosolane conţin coloranţi, arome artificiale, îndulcitori, care nu mai au nicio legătură cu fermentarea naturală a mustului.