Nutriţionistul care a pus la regim politicienii hunedoreni

Articolul a fost vizualizat de 4,052 ori

MARE Fotios Vlachos

 

Vi se pare că cei pe care i-aţi votat au slăbit surprinzător de mult, că interpreţi cunoscuţi de-abia mai pot fi recunoscuţi, ori că aţi trecut pe stradă pe lângă persoane care au pierdut în greutate atât de mult încât au devenit alţi oameni? Ei bine, mulţi dintre aceştia au urmat dieta mediteraneană, un regim de viaţă în urma căruia obţii rezultate surprinzătoare atât la capitolul imagine, dar mai ales la analizele medicale. Recent, despre această metodă, a vorbit la Deva celebrul nutriţionist grec Fotios Vlachos, la un simpozion numit „Sănătatea prin alimentaţie”.


Fotios Vlachos este directorul ge­neral Eurodiet România, dar, practic, conduce programul nutriţional al clinicii: „Este un stil de viaţă ceea ce propunem noi, deşi ne încurcă puţin cuvântul dietă aşa cum este el înţeles. Cuvântul „dietă” vine din greaca veche şi exact asta înseamnă – mod de viaţă. Noi nu lucrăm doar cu cei care au kilograme în plus, ci şi cu cei care au în minus şi vor să adauge ceva. Până la urmă, orice regim merge, dar puţine sunt cele care te învaţă să mănânci corect şi, după un anumit timp în care ţii dieta, revii la vechile obiceiuri şi la vechile forme”, spune nutriţionistul grec, care lucrează de ceva vreme în România şi are rezultate fantastice. Atât de bune încât un om de afaceri din judeţ i-a oferit un spaţiu ca punct de lucru drept mulţumire pentru forma fizică în care l-a adus această dietă. Fotios Vlachos e profesor de educaţie fizică, dar a preferat să îşi aprofundeze studiile în nutriţie şi kinetoterapie, iar acum are o mulţime de pacienţi şi programări cu nemiluita. S-a mutat în România şi a adus cu el regimul Eurodiet: „Eu vin din Grecia şi fratele meu este medicul care a dus acest program acolo, în 2004. La un simpozion european despre obezitate, el a găsit un program care părea să se bazeze pe cercetări medicale şi avea şi ceva vechime ca aplicare. El, cum încercase o mulţime de metode, şi-a propus să încerce şi asta. Aşa s-a convins. Eu, cum am specializare pe sport, vreo patru-cinci ani nici nu am vrut să aud de explicaţii. Eram convins că ştiu mai bine. La un moment dat, mi-am propus să pierd câteva kilograme, la fel şi mama, care avea un plus de vreo 50 de kilograme şi un diabet definit. Ne-am apucat amândoi. Am avut surpriza de a pierde în greutate, din grăsime, fără efort, fără foame şi cu o energie incredibil de mare. Am vrut să văd ce se întâmplă după şi atunci am făcut excese: trebuie să mănânci mai bine de şase luni, anarhic, fără nicio legumă şi de-abia atunci începi să te întorci încet la forma iniţială”, povesteşte specialistul în nutriţie.

 

Solistul Ionuţ Fulea înainte şi după  dieta recomandată de nutriţionist

Sursa foto: Facebook

Cunoaşte-te pe tine însuţi

La simpozionul ţinut în sala mare a Inspectoratului Şcolar, el le-a vorbit sutelor de elevi şi cadrelor didactice despre un regim de viaţă sănătos: „Dacă faci sport şi ai o greutate bună e ok, dar dacă te laşi de sport şi iei în greutate înseamnă că undeva greşeşti. Şi unde? În farfuria ta! Şi ca să faci corect sport, ar trebui să ştii cum funcţionează corpul, care e, de fapt, motorul tău. Ştim că o maşină funcţionează bine dacă îi dai ce îi trebuie: combustibil, ulei, piese bune… Dar noi ce trebuie să avem ca să putem funcţiona?
Dacă nu ştim să mâncăm, ne conducem viaţa către haos. Fără minerale, fără vitamine nu funcţionează nimic în interiorul nostru. Dacă nu ai vitamine, ai mâncat şi într-o oră simţi o foame mai mare şi lanţul slăbiciunilor continuă”, spune Fotios Vlachos în faţa publicului. Pentru el, ca specialist, e importantă educaţia: „Eu cred că educaţia este cea mai importantă pentru viaţa noastră, iar cea nutriţională ne învaţă să mâncăm, să fim sănătoşi şi să rămânem aşa toată viaţa. Copiii trebuie să ştie de la început cum trebuie să mănânce şi din moment ce au astfel de informaţii îşi aleg stilul corect de viaţă pentru ei. Fără bagajul acesta de cunoştinţe nu poţi alege bine. Trebuie să ştim, de exemplu, că grăsimea este doar energie depozitată, ei bine, noi trebuie să găsim metoda de a duce grăsimea la ficat, să o ardem”, spune el. Le vorbeşte copiilor despre ţările aflate în topul obezităţii infantile, unde România ocupă un nedorit loc III, după ţări precum Grecia şi Italia şi înaintea Statelor Unite: „De-abia pe locul V este acum America, pentru că noi am reuşit să luăm toate obiceiurile lor proaste, între timp, ei au văzut că ceva nu merge bine şi au început să modifice câte ceva, noi am rămas cu ele”.
Mărimea chiar contează
De asta, a decis să se implice, oferind informaţia nu doar în propriile cabinete, ci şi la simpozioane: „E surprinzător că ţări care au avut obiceiuri sănătoase au ajuns aşa. Noi, în Grecia, ştim că uleiul de măsline este aurul pământului, în România, sunt la modă fresh-urile. Întrebarea este „cât?” Gândiţi-vă puţin: un fresh are trei sau patru portocale şi foarte uşor poţi să bei două fresh-uri într-o oră. Asta înseamnă un kilogram! Puteţi mânca un kilogram de portocale într-un ceas? Nu, dar poţi bea acest lichid, iar, în fresh-ul acela, fibrele sunt distruse, la fel şi vitaminele se pierd în câteva minute şi rămâne fructoza, care este egală cu zahărul, doar că vine din natură”, explică nutriţionistul care spune că este adevărat că fructele îngraşă: „Să ştiţi că grăsimea din corp nu vine din grăsimea mâncată din slănină, este energie depozitată, care se face din carbohidraţi. Ei bine, fructul e plin de carbohidraţi. Nu trebuie să vă luaţi doar după calorii, ci să aveţi în vedere şi calitatea lor şi de unde provin. Un kilogram de fructe dă în jur de 30 de grame corporale şi un kilogram de slănină, tot 30. Lactatele sunt carbohidraţi cu proteine şi nu sunt foarte compatibile cu omul şi trebuie consumate după anumite reguli. 100 de grame de brânză este făcută cu un kilogram de lapte! De obicei, alimentele cu concentraţie mare ne fură”, consideră nutriţionistul, iar calculele sale arată cum ne trezim la finele zilei cu mai multe calorii decât corpul poate consuma, lucru care duce la disfuncţii şi dezechilibre. Nutriţionistul grec spune că nu este nevoie de mari calcule sau cântare pentru a respecta regimul: „Dieta mediteraneană e hipoglicemică, nu hipocalorică, poţi mânca orice, cu măsură. Totul se poate consuma măsurat cu palma: la legume, luăm cât încape în palmele deschise, la carne şi pâine integrală sau cu seminţe, cât podul palmei; la brânzeturi te limitezi la forma celor patru degete; carbohidraţii precum orezul, leguminoase sunt cât jumătate de palmă, la final, fructul să fie cât pumnul”.

Evantai
Renunţă la foame, pariază pe alimente cu vitamine
Dieta mediteraneană este un regim care devine tot mai popular în ţară, o dietă de care au beneficiat cu succes milioane de europeni care au slăbit, apoi au reuşit să-şi menţină greutatea dorită, dar, mai important, şi-au calibrat organismul reuşind să îşi aducă tensiunea arterială, glicemia şi lipidele la valori normale. „Este un program educativ, nu o dietă aşa cum se ştia până acum, ci un program alimentar în urma căruia oamenii învaţă să mănânce, îi ajutăm să renunţe la anumite boli cronice şi să ducă o viaţă mai sănătoasă”, este convins Fotios Vlachos: „Este o dietă care promite mult când vine vorba despre arderea grăsimilor, dar este şi un regim care te învaţă să pui mâncarea la locul ei. Cei mai mulţi dintre oameni nu ştiu cum funcţionează metabolismul uman şi cum sunt arse caloriile. Totul se bazează, de fapt, pe vitamine. Prea puţini vorbesc despre asta şi nu există depozite de vitamine la oameni. Trebuie să ştii în câte ore le pierzi pe cele hidrosolubile – din patru în patru ore şi asta înseamnă foame. Cel mai des, acesta e momentul în care oamenii mănâncă ceva cu calorii şi aleg alimente cu vitamine puţine, dar porţii mari. Se trezesc cu o foame continuă. Dacă ştii să te alimentezi corect, nici nu ai nevoie de ambiţie, pentru că, pur şi simplu, nu ţi-e foame!”, spune Fotios Vlachos. Nutriţionistul explică faptul că acesta este practic şi primul „secret” al dietei: înnoirea vitaminelor, care opreşte foamea. Al doilea secret ţine tot de prezenţa vitaminelor: „Fără ele nu se arde niciun gram de grăsime. Ştiţi cât de puţini oameni îşi aduc vitamine în organism la patru ore? Nici măcar mesele principale nu au vitaminele necesare, care trebuie luate din alimente.”
O zi perfectă cu dieta mediteraneană
Nutriţionistul poate vorbi la nesfârşit despre alimente şi calităţile lor. Ştie că şi structura zilei e importantă: „Dimineaţa vrem fibre şi proteine, deci fulgii de ovăz ar fi alegerea cea mai bună, dar nu un kilogram, ci patru-cinci linguri cu un pahar de lapte de 1,5 %, nu de zero, care are mai mult zahăr. E o capcană. Dacă se doreşte proteină, în plus, alegeţi un ou cu o legumă şi încheiaţi cu un fruct. Limitaţi-vă eventual la o lingură de miere. Ştiu că mulţi iau prima masă a zilei la prânz, dar este greşit. Trebuie schimbat stilul de viaţă, pentru că te poţi trezi cu 10 minute mai devreme să mănânci ceva. Dacă porneşti ziua cu zero, sigur că ţi-e foame! Cei care mănâncă un fruct, mai ales dacă nu are fibre, greşesc pentru că asta dă o foame incredibilă. Noi recomandăm cinci fructe pe zi, ca desert la masa principală, dar şi între mese, cu condiţia să fie, nu singure, ci combinate cu seminte, nuci, alune. De exemplu, un măr cu şase migdale, cu condiţia să mănânci migdalele înainte. Ele au fibre, care „închid” uşile şi fac o absorbţie mai lentă. Fructul conţine fructoză care ajunge foarte repede în sânge şi ridică nivelul de insulină. La banană, e bine să mănânci doar jumătate pe zi, pentru că are mult amidon”, ne sfătuieşte el. Conceptul a apărut la finele anilor 70, în Statele Unite ale Americii, iar la începutul anilor 80, dieta mediteraneană a ajuns în Europa. În România, metoda a fost adusă în 2012. Cei care o promovează susţin că putem trăi sănătos dacă avem un stil de viaţă echilibrat: „Când ne gândim la o dietă, ne gândim că trebuie să excludem ceva, nu, noi dăm informaţii pentru a mânca corect în fiecare zi. Echilibru înseamnă că mâncăm legume la mesele principale, mâncăm fructe unde trebuie, adică la desert şi un mic dejun perfect, pentru că peste noapte trecem peste un mic post negru şi rezervoru-i gol, luăm ceva calitativ între mese. Sunt în România şi obiceiuri frumoase – mergi la o nuntă, stai opt-nouă ore, e doar o zi, nu trebuie să te sperii, nu se întâmplă nimic rău. Mănânci echilibrat restul zilelor şi asta contează”, spune specialistul.
Cina ca prânzul
E recomandabil ca masa principală să înceapă cu ceva proaspăt: „Salata servită înainte de paste echilibrează organismul cu vitamine, dă fibre. Noi credem că, la salată, jumătate din farfurie trebuie să aibă culorile verde şi alb, cealaltă jumătate, alte nuanţe. Salata ar fi startul pentru un prânz, urmată de proteine, care pot fi alea din carne, crustacee, peşte. E de evitat carnea grasă, inclusiv cea de vită, pentru că în aceste vre­muri acest tip de carne este foarte gra­să. Nu tre­buie mâncat în fiecare zi la fel, tre­buie diversitate şi trebuie evitată prepararea cărnii în ulei. Prăjirea cărnii măreşte riscul de cancer la colon, iar uleiul devine toxic. Nu-i bine!”, exclamă specialistul. El aşează desertul, cel mai bine preparat în casă sau cu zahăr de ştevie, la finalul prânzului. „Nu porni ziua cu un croissant, cu o gustare dulce! Îţi va da ziua peste cap, nu ai energie şi nu te vei simţi bine. Îngheţata se serveşte la finalul mesei şi nu în fiecare zi”, zâmbeşte el. În dieta mediteraneană, cina seamănă cu prânzul, iar Fotios Vlachos spune că este o mare greşeală să nu mănânci seara. „Obiceiul acesta de a mânca ultima masă la ora 18-19 vine din vechime, când oamenii domeau la ora 22. Dacă culci un om după miezul nopţii şi îi dai ultima masă la ora 18, organismul lui va fi un haos. Regula la noi este că mănânci cu două ore maxim înainte de a te culca”.
Nutriţia, medicamentul viitorului
Nume importante ale scenei, precum interpretul de folclor Ionuţ Fulea, au beneficiat de avantajele acestui regim, dar şi oameni politici cunoscuţi din judeţul Hunedoara, în special lideri în partidul de gu­ver­nământ. Deşi pare o dietă exclusivistă şi este ţinută de persoane publice, politicieni, nutriţionistul grec are şi foarte mulţi clienţi dintre oamenii care pur şi simplu ţin la sănătatea lor: “Tocmai asta este provocarea: începi această dietă prin a scoate tot ceea ce este nociv din alimentaţie – practic, acum consumi doar proteine, care îţi dau energie, precum carne şi ouă, plus legume şi fructe. Nutriţionistul îţi stabileşte cantitatea după o metodă simplă – podul palmei, care e diferit de la o persoană la alta. Deci, consumi o bucată de carne cât palma şi legume cât încape în căuşul pal­melor, plus un fruct de dimensiunea unui pumn. Aşa slăbeşti. Pe urmă, când ai ajuns la dimensiunile dorite, se reintroduc alte alimente şi rămâi cu acest regim de viaţă”, spune Ana Maria, care în jumătate de an a “dat” jos vreo 10 kilograme, iar, la îmbrăcăminte, de la mărimea 40 a ajuns să comande haine mărimea 34! Plus că se simte extraordinar. Dieta face miracole şi pentru diabetici. Numai că, atunci când este vorba de nutriţie, majorităţii românilor le lipsesc informaţiile corecte: „Românii nu ştiu prea multe, de exemplu, nu mănâncă deloc salată la mesele principale şi, dacă o fac, consumă prea puţină. Nu ştiu cum trebuie mâncate fructele, iar bărbaţii confundă consumarea bău­turilor cu consumul de lichide. Sunt mici greşeli, care se adună şi contează”, spune Fotios Vlachos, care arată că metoda pe care o susţine este singurul tratament nutriţional care combate obezitatea şi are monitorizare medicală obligatorie. Unul dintre marile avantaje ale dietei mediteraneene este că nu apare senzaţia de foame şi te simţi energizat tot timpul zilei.

 

About Laura Oană