Magazin

Articolul a fost vizualizat de 910 ori

Foto 1

1. Crimă rezolvată după 50 de ani
Un bărbat a fost arestat în legătură cu unul dintre cele mai vechi mistere din Australia – presupusa ucidere a unui copil născut în Marea Britanie, în urmă cu aproape 50 de ani. Cheryl Grimmer, care avea trei ani, a fost dată dispărută după ce a intrat într-o cabină de duş pe o plajă din New South Wales, în anul 1970. Un bărbat în vârstă de 63 de ani, originar din Marea Britanie, a fost arestat recent în Melbourne. Detectivii australieni au declarat că el va fi acuzat de răpire şi crimă. În pofida acestui succes, poliţia locală se îndoieşte că va fi găsit vreodată cadavrul fetiţei. Cheryl Grimmer a dispărut de pe plaja Fairy Meadow din Wollongong, un oraş situat la sud de Sydney, pe 12 ianuarie 1970. Ea era împreună cu mama ei, Carole, şi cu fraţii ei Ricki, care avea şapte ani, Stephen, cinci ani şi Paul patru ani. (SURSA: Rador)

 


foto 2
2. Care este oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din lume? E aproape!
Pentru a stabili acest lucru s-au evaluat climatul politic, social, eco­nomic, serviciile de îngrijire medicală etc. Pentru a opta oară consecutiv, Viena este oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii. Mercer, companie de consultanţă, efectuează în fiecare an un studiu pentru clasificarea calităţii vieţii în 231 de oraşe mari din întreaga lume, ţinând cont de 39 de criterii. După Viena urmează Zürich (2), Auckland (3), München (4), Vancouver (5), Düsseldorf (6), Frankfurt (7), Geneva (8), Copenhaga (9) şi Basel (10). Aşa­dar, majoritatea oraşelor din clasament sunt europene. Faţă de 2016, Bruxelles a pierdut mai multe locuri (27 acum), la fel şi Roma (57) sau Istanbul ( 133). Bucureştiul ocupă locul 107. (Sursa: rte.ie)

 


foto 3
3. Cancerul, o boală generată majoritar de un ghinion genetic?
Două mutaţii genetice din trei responsabile de apariţia cancerului sunt rezultatul unor erori, care au loc în timpul diviziunii celulare, un proces cheie pentru regenerarea organismului, afirmă un studiu american care ar putea alimenta şi mai mult controversa cu privire la acest subiect. Există nu­me­roase dovezi că evitarea anumitor fac­tori, cum ar fi fumatul sau obezitatea, reduc riscul de cancer”, spune Cristian Tomasetti, profesor-asistent de Bio­statistică la Centrul pentru Cancer de la Universitatea Johns Hopkins, unul dintre autorii noului studiu publicat pe 23 martie în revista „Science”. Dar nu aceşti factori de risc sunt decisivi în declanşarea teribilei boli. „De ­fiecare dată, când o celulă normală se divide şi copiază ADN-ul său pentru a produce două noi celule, ea face multe greşeli, un aspect ignorat multă vreme de ştiinţă”, explică el. Aceste erori „sunt cauze importante ale unor mutaţii genetice responsabile de apariţia cancerului şi acest factor a fost subestimat, nefiind considerat o cauză majoră a acestei patologii”, a adăugat profesorul Tomasetti. În total, „66% dintre mutaţiile canceroase rezultă din erorile comise atunci când celulele se divid, în timp ce doar 29% dintre ele sunt datorate factorilor de mediu şi stilului de viaţă şi 5%, eredităţii”, a spus specialistul. „În cea mai mare parte a timpului aceste modificări sunt ino­fensive, dar, uneori, ele apar într-o genă care declanşează o formă de cancer, fapt care nu este altceva decât pur ghi­nion” al persoanei afectate, a conchis omul de ştiinţă. (Sursa: rador)

 


Foto 4
4. Frigul absolut (-273,15 grade Celsius) nu există în Univers
După 100 de ani de dezbateri, fizicienii au ajuns la concluzia că zero absolut nu poate fi atins pentru că este imposibil ca entropia unui sistem să fie zero. Deşi savanţii au suspectat de multă vreme că există o limită intrin­secă a răcirii în Univers care ne îm­piedică să atingem 0 absolut (0 Kelvin sau -273,15 grade Celsius), aceasta este cea mai puternică dovadă care afirmă că a treia lege a termodinamicii este validă, relatează Science Alert. A treia lege a termodinamicii presupune că niciun sistem nu poate atinge 0 absolut pentru că entropia nu poate fi zero, altfel spus, este imposibil ca particulele care for­mează materia să fie complet inerte. Aceas­tă teorie emisă la începutul se­colului XX de către Walther Nernst a fost intens dezbătută, inclusiv de către Max Planck şi Albert Einstein. Cer­cetătorii de la University College Lon­don au folosit simulări matematice pen­tru a cuantifica etapele răcirii, permiţându-le acestora să definească limita de viteză a răcirii unui sistem într-o anumită perioadă de timp (dovedind, de asemenea, că există o limită). Totuşi, limita atinsă matematic este pe departe cea mai mică, mult mai mică decât cea fizică, care este stabilită de NASA cu Cold Atom Laboratory doar unul dintr-un miliard de părţi dintr-un grad peste 0 absolut. Des­co­perirea este importantă în contextul în care la asemenea temperaturi se pot observa comportamente ale atomilor care au fost până acum necunoscute. Acest lucru face, ca la temperaturi apropiate de zero absolut, cauciucul să devină casant.

 


Foto 5

5. Ce cărţi ne spun să citim în 2017 profesorii de la universităţile Princeton, Harvard şi Yale?
Profesorii din cadrul celor mai prestigioase universităţi din Statele Unite ale Americii au realizat un top al cărţilor pe care ar trebui să le citim în 2017. Subiectele cărţilor variază de la politică, la ştiinţe sociale, până la operele lui Shakespeare.
Astfel, pe lista de lecturi a profesorilor americani regăsim “The Paranoid Style in American Politics”, scrisă de către Richard Hofstadter, “Orfeo”, scrisă de către Richard Power, “The Undoinf Project”, scrisă de către Michael Lewis, “The Strategy of Conflict”, scrisă de către Thomas Schelling, “A Theory of the Drone”, scrisă de către Gregoire Chamayou, “Racecraft: The Soul of Inequality in Amrican Life”, scrisă de către Karen E. Fields şi Barbara J. Fields.
Operele lui Shakespeare au fost recomandate ca lectură pentru acest an de Harold Blooom, profesor din cadrul Universităţii Yale.

About Administrator