Laboratoarele de analiză atestă şi „fake”-urile ca „miere proaspătă”

Apicultorii au rămas fără aproape jumătate dintre albine. „Foarte multe albine au murit! Foarte multe! Şi există riscul ca şi în luna aprilie să continue tendinţa aceasta. Estimăm pierderile undeva la 40 la sută, însă o cifră exactă este greu de precizat, pentru că sunt apicultori cărora le e, pur şi simplu, ruşine să spună cu adevărat câţi stupi au pierdut”, spune preşedintele Aso­ciaţiei Crescătorilor de Albine Hu­nedoara, Iosif Korb. Hunedoreanul adaugă faptul că anul trecut albinele au fost infestate cu parazitul varroa, iar unele tratamente nu au fost aplicate deloc sau au fost aplicate mult prea târziu. Pe lângă varroa, însă familiile insectelor producătoare sunt lovite şi de ier­bicidele cu care sunt tratate culturile, unele chiar din stadiul de sămânţă. Apicultorii precizează că substanţele cu care sunt tratate culturile melifere se activează odată cu ploile, ducând la decimarea albinelor, care nu suportă chimicalele.
Albinele, decimate şi de chimicale
„În multe ţări din Occident ase­menea tratamente sunt interzise. La noi, în schimb, în fiecare an s-au ob­ţinut derogări. Producătorii de floarea soarelui spun că nu se descurcă fără aceste substanţe. Avem indicii că efectele negative ale substanţelor ar putea fi unele pe termen lung, care s-ar manifesta şi în perioada sezonului rece. Din păcate, noi nu putem să ne lipsim de floarea-soarelui, pentru că s-a schimbat clima, flora… nu se mai coseşte. Nu mai sunt păşunile de munte de altădată… Astăzi nimeni nu mai coseşte, aşa că poienile de altădată sunt acoperite, acum, nu cu flori de fân, ci cu buruieni, care nu sunt melifere. Nu mai este otavă, iar anul trecut au avut de pierdut atât apicultorii care au rămas pe vatră (n.r. acasă), cât şi cei care au mers în pastoral. Cei care nu şi-au permis să plece în pastoral nu au obţinut recolte de miere de salcâm şi de tei deloc”, explică Iosif Korb. Anul trecut albinele au ratat culesul la salicacee (salcie, răchită) în judeţul Hunedoara, iar multe au murit de frig, când au ieşit la cules. Fluctuaţiile de temperatură au diminuat mult numărul de albine. Ele au început creşterea puietului şi au fost nevoite să iasă după polen, după apă, iar când s-a ascuns soarele şi a dat frigul au răms amorţite pe afară şi au îngheţat. În primăvara anului trecut, din cauza vremii proaste, albinele nu au putut valorifica nu doar salcâmul şi teiul, ci şi salicaceele, salcia şi răchita.
Laboratoarele româneşti dau rateuri
Unii dintre apicultorii din judeţ mai spun că în ţară nu există laboratoare care să ofere 100% certitudine pentru calitatea mierii, aşa că sunt nevoiţi să-şi trimită produsele la testat în Germania. Ei adaugă că au introdus în loturi de miere curată, borcane cu sirop, când au trimis produsele la analize, pentru a verifica vigilenţa laboratoarelor, iar rezultatele ar fi arătat că borcanele cu falsuri au primit certificat de „miere proaspătă”. Stuparii cu experienţă spun că siropul hidrolizat de porumb, amestecat cu miere, poate trece drept miere naturală, iar preţul unui litru de sirop este de numai 1,8 lei, în timp ce un kilogram de miere e de cel puţin zece ori mai scump, aşa că tentaţia contrafacerii este reală. Ei adaugă că fără controale riguroase în hipermarketuri şi în condiţii de concurenţă neloială, apicultorii români se află în situaţie de mare risc. În acest moment un kilogram de miere polifloră se vinde în judeţul Hunedoara cu aproximativ 20-30 lei, preţul cel mai ridicat fiind înregistrat la mierea de salcâm. Apicultorii hunedoreni spun, însă, că din 2015 piaţa a fost copleşită de miere din China şi din Ucraina. Apicultorii atrag atenţia că mierea produsă în Uniunea Europeană trebuie să respecte nişte parametri de calitate, însă statele care nu sunt incluse în comunitate ar putea să nu respecte aceleaşi reguli. Kilogramul de miere din Ucraina şi China este cumpărată de importatorii din România la doar 8-9 lei. „Îi încurajez, totuşi, pe apicultori să nu renunţe. Este un moment greu pentru apicultura românească şi foarte mulţi sunt demoralizaţi, însă trebuie să mergem înainte”, adaugă Iosif Korb.