ANALIZĂ — Carmen Hărău desfiinţează „scorţosul” program de guvernare al lui Dragnea

Economist cu experienţă practică şi carieră universitară, senatorul PNL Carmen Hărău avertiza, încă de la învestirea Cabinetului Grindeanu, că „scorţosul” program de guvernare trâmbiţat de Liviu Dragnea este lipsit de suport real. Execuţia bugetară pe primele două luni confirmă toate previziunile şi chiar mai mult decât atât… „Din păcate, lucrurile merg din ce în ce mai prost! Tendinţele sunt foarte îngrijorătoare. Este momentul ca politicienii PSD-ALDE să se gândească la binele ţării, nu la binele lor… şi să procedeze în consecinţă!”, avertizează senatorul liberal.

 
„Adevărul va demonstra cât se poate de clar că nu există sustenabilitate economică pentru ceea ce au promis. Dar, până atunci, am avut curiozitatea să analizez proiectul depus de domnul Liviu Dragnea la Senat şi sunt multe semne de întrebare în legătură cu acesta”, avertiza senatorul Carmen Hărău într-o intervenţie de la tribuna Parlamentului. Ei bine, indicatorii eco­nomici ai exerciţiului bugetar pentru primele două luni au transformat semnele de întrebare în certitudini.

Jale mare în contabilitatea ţării

„Atenţie! Sinteza execuţiei bugetare este făcută prin raportare la anul 2016, nu faţă de programarea bugetară 2017. Pentru bugetul de stat, raportarea se face la veniturile din 2016, de 101.756.968 mii lei, şi nu la pro­gra­marea din 2017, care vizează venituri cu 15% mai mari, respectiv 117.­087.581 mii lei. Deficitul de încasări se atenuează faţă de ianuarie, însă veniturile bugetare rămân mai mici cu 1,4% din PIB (490 milioane lei), ceea ce demonstrează că Guvernul va deraia şi de la programul de guvernare şi de la ţintele de deficit. Principalele proble­me ale încasărilor: un minus de 1,64 miliarde din TVA, adică -15,8% faţă de 2016 (nu se justifică prin scăderea TVA de la 20% la 19%); un minus de 172,8 milioane din impozitul pe profit, adică   23,2% faţă de 2016 (în condiţiile în care bugetul pe 2017 mizează pe o creştere cu 7,71% a impozitului pe profit); o scădere cu 248 milioane lei a veniturilor nefiscale – minus 8,3%; o scădere semnificativă de -35,4% pentru sumele primite de la UE în contul prefinanţărilor.
Principalele probleme ale chel­tu­ielilor: sunt creşteri semnificative ale cheltuielilor structurale – rigidizează cheltuielile bugetare şi apasă puternic pe MTO (Obiectivul Bugetar pe Ter­men Mediu ) (OTM sau MTO se referă la echilibrul bugetar, n.red.) pentru următorii ani: cheltuieli de personal +13,3%, asistenţa socială + 9,4, chel­tuielile de personal + asistenţa socială reprezintă 72% din total cheltuieli  bugetare. Sunt scăderi semnificative ale cheltuielilor cu investiţiile: minus 16,3% pentru cheltuielile de capital (cca. 0,1% din PIB pentru cheltuieli de capital – adică doar 615 mil. lei); proiecte cu finanţare din FEN – minus 94,2% (sume atrase de 94 mil. lei, comparativ cu programarea de 20.226 mil. lei aferentă pentru 2017). De remarcat că şi pe BCG excedentul este pe trend descendent, adică a scăzut la jumătate faţă de anul 2016, de la 788 mil. în 2016, la 397 mil. în 2017. Situaţia este mult mai gravă dacă o raportăm la programarea bugetară pentru 2017 şi dacă luăm în calcul şi alte tertipuri prin care s-a „cosmetizat” execuţia pentru primele două luni: amânări la ram­bursări de TVA”, scrie senatorul PNL.

Apel la raţiune

„Nu putem trece cu vederea că Guvernul Grindeanu a fost învestit în baza unui program de guvernare de la care deja s-a abătut. Probabil pentru că acest program este cunoscut din scoarţă în scoarţă, conform propriilor dumisale declaraţii, numai de domnul Liviu Dragnea. Sau poate că Guvernul începe să recunoască incapacitatea fi­nanciară de a susţine promisiunile cu care a păcălit populaţia, lucru imoral, deoarece cei mai mulţi dintre cei care l-au votat i-au transformat pe Domniile Lor în depozitarii speranţelor lor de mai bine. (…) Este momentul ca politicienii PSD-ALDE să se gândească la binele ţării, nu la binele lor… şi să procedeze în consecinţă!”