Devoratorul de cuvinte

Ziarul Hunedoreanului informează: „Vineri în deschi­dere de la orele 15.00 juniorii şi 17.00 seniorii Hercules Lupeni va întâlni pe teren propriu pe Minerul Uricani iar seniorii de la Aurul Certej începând cu ora 18.00 vor primi vizita Universităţii Petroşani.” Pe lângă virgulele plecate la plimbare (din nou), se poate observa şi dezacordul: „juniorii şi seniorii Hercule Lupeni va întâlni”; poate că nişte virgule aşezate corect salvau, cât de cât, situaţia: „Vineri, în deschidere, de la orele 15.00 – juniorii şi 17.00 –  seniorii, Hercules Lupeni va întâlni pe teren propriu…” .
Avem şi un exemplu drăguţ de ce se întâmplă când în grabă sunt extrase pasaje din texte mai vechi şi potrivite cumva: „Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au stabilit data de 24 aprilie pentru a se pronunţa în dosarul în care Mircia Muntean a fost condamnarea la şase ani de închisoare cu executare”, „După decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care i-a fost respinsă contestaţia, Mircia Muntean se află în situaţia de condamnat penal la şase ani de închisoare cu executare, sentinţă dată de Înalta Curte la judecare pe fondul cauzei în dosarului „Alcoolul la volan”.

Glasul Hunedoarei
Nu există nicio săptămână fără o virgulă între subiect şi predicat: „Max, un iepure de oraş ajunge din întâmplare într-o şcoală de modă veche, de unde nu poate pleca până nu deprinde arta unui adevărat iepure de Paşte.” Corect era: „Max, un iepure de oraş, ajunge din întâmplare într-o şcoală de modă veche, de unde nu poate pleca până nu deprinde arta unui adevărat iepure de Paşte.”
î Servus Hunedoara
Suntem anunţaţi încă din titlu că: “Cimitirul de la Bejan din Deva, administrat de Urban Construct, pregătit pentru sărbătorile pascale”. Mi se pare puţin exagerat – înţeleg ca persoanele credincioase să se pregătească de sărbătorile pascale, în primul rând sufleteşte (ceilalţi se pregătesc altfel, luând cu asalt magazinele), dar cu morţii ce aveţi?
Textul aduce câteva completări: „Firma Urban Construct, cea care administrează cimitirul, a derulat ample lucrări de modernizare şi igienizare, pentru ca locul să arate impecabil. S-a lucrat de zor pentru ca întreg perimetrul pe care administraţia îl are în gospodărire să arate cât mai bine de sărbătorile pascale.” Este bine că la jumătatea lunii aprilie acest cimitir arată „impecabil”, dar de ce nu arată aşa tot timpul – să înţelegem că se fac lucrări de întreţinere o dată pe an?

Nu puteau lipsi câteva rânduri nici despre spectacolul pregătit pe cetatea Deva: „Evenimentul, intitulat „Deva Medievală” va cuprinde şi o paradă a cavalerilor, prezentări de arme din timpuri demult apuse. Nu vor lipsi dansurile medievale şi un spectacol de foc, iar doritorii vor putea fi iniţiaţi în tainele cavalereşti.” Pe lângă virgula dintre subiect şi predicat (corect era: „Evenimentul, intitulat „Deva Medievală”, va cuprinde…”), nu pot să nu remarc modul în care s-a încheiat brusc prima propoziţie – te aşteptai ca enumerarea să continue.

Ziarul Văii Jiului
Titlul „Vă căsătoriţi? Iată care sunt paşii pentru o nuntă de vis” promitea câteva lucruri interesante. Primul astfel de lucru a fost constatarea că în textul articolului nu s-au folosit diacritice. Apoi, nu putem să nu observăm că în text se află, de fapt, câteva reclame. Iar regula numărul 1 este un bun exemplu (al lipsei simţului ridicolului): „Pentru ca cei mai multi pun mare importanta pe cat de impopotonat e totul, regula numarul 1 in materie de nunta de vis este aceea care spune ca totul trebuie sa fie perfect curat, imaculat, fara niciun fel de bacterii sau microbi. Astfel aceste produse de import pe marketsaponella.ro pot face cu adevarat diferenta si pot demonstra ca respectul si bucuria stau de multe ori in lucruri marunte.” Sper că cei care îşi pregătesc nunta au reţinut că, fără produsele de la firma amintită, nu vor putea să îşi organizeze nunta de vis.

Lucruri „îngrozitoare” se întâmplă într-un municipiu din Valea Jiului: „Joi dimineaţa, când încă nu se făcuse lumină, cineva sau vreo câţiva s-a jucat cu un hidrant de pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan. Doar unul i-a fost în atenţie, deocamdată.”, „În afară de pompieri şi de lucrătorii de la Ape nu cred c-ar fi normal ca şi alţii să-şi bage nasul. Doar pe aceştia au chei speciale cu care se poate deschide şi închide un hidrant.” Dacă s-a presupus că au fost „vreo câţiva”, în a doua propoziţie trebuia să fie scris: „le-a fost în atenţie”. Şi oare „pe cine” au cheile speciale?
Din acelaşi cotidian aflăm că: „În luna mai echipele de fotbal care aparţin de primăriile din oraş vor intra în pose­sia banilor alocaţi prin hotărâre de consiliu local. Cu excepţia echipei Hercules Lupeni care este privată, celelalte echipe din Vale vor mai aştepta puţin, până în luna mai.” Eu ştiam că fiecare oraş are o singură primărie, dar poate cele din Valea Jiului au o situaţie mai aparte… Şi cred că s-a înţeles din prima frază că echipele de fotbal vor primi banii alocaţi de primării în luna mai, nu mai era nevoie să se tot repete.

Avantulliber.ro
Pe acest site sunt câteva informaţii interesante despre obiceiurile din această perioadă a anului: „În ciuda vremii capricioase, în spiritul respectului faţă de tradiţiile strămoşeşti, momârlanii din zonele rurale ale Petroşani au dat şi ei startul tradiţionalelor nedei de după Sintele Paşti.” Dar, în continuare, mare parte din articol se referă la nedeia care a avut loc în a doua zi de Paşti – dar asta parcă nu este „după Sfintele Paşti”, ci în timpul… Astfel, din acelaşi articol aflăm că: „Primii dintre momârlanii Petroşanilor care s-au adunat la praznicul Sfintei Biserici, pentru nedeie, au fost momârlanii de pe Sălătruc şi cei din Dâlja Mică. Acestora, ca în fuecare an, li s-a alăturat şi primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi.”, ”Aşa cum este tradiţia, în a doua zi de Paşti comunităţile de momârlani organizează tradiţionalele nedei. Aceste serbări câmpeneşti sunt ţinute prin implicarea consătenilor şi preoţilor locului, iar tocana de oaie, păsatul şi varza la ceaun sunt, întotdeauna, pe placul participanţilor.”, „La Petroşani, dar şi în alte localităţităţi ale Văii Jiului, nedeile momârlăneşti vor continua şi în zilele următoare.” Iar în condiţiile în care, conform dexonline.ro, “sătean – persoană care locuieşte sau este originară din acelaşi sat cu altă persoană, considerată în raport cu aceasta”, avea ceva mai mult sens dacă se scria: „implicarea sătenilor şi preoţilor locului”.

Încă un articol se ocupă de obiceiurile din zilele de sărbătoare, cu titlul: „A doua zi de Paşti. Ce trebuie să faci luni pentru a avea noroc”, iar şapoul sună aşa: „A doua zi de Paşti. Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt respec­tate de o mulţime de oameni. Cu toate acestea, obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte sunt mai puţin cunoscute. În Lunea Albă, aşa cum este numită prima zi de luni după Paşte, sunt respec­tate mai multe tradiţii, încă din timpuri străvechi.”. Iar din textul de mai jos aflăm că: „A doua zi de Paşti. Obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte sunt mai puţin cunoscute. În Lunea Albă, aşa cum este numită prima zi de luni după Paşte, sunt respectate mai multe tradiţii, încă din timpuri străvechi.” Probabil că acest paragraf se repetă la câteva rânduri distanţă pentru că „Repetiţia este mama învăţăturii”.
În plus, deşi din titlu suntem informaţi că articolul se referă la a doua zi de Paşti, în text se tot repetă acest lucru, ca cititorul uituc să nu uite despre ce citeşte – astfel, la începutul paragrafului, la 3-4 rânduri, apare „A doua zi de Paşti”.

Să corectaţi bine!