Săptămâna în presa locală

Cum, unde şi de ce au „dispărut” 
bicicletele de mii de euro ale Primăriei Deva. Bicicletele electrice date Poliţiei Locale au fost duse acasă de câţiva dintre angajaţi

Ciprian Iancu, Glasul Hunedoarei
Primăria Deva a cumpărat biciclete în valoare de aproximativ 130.000 de lei (aproape 29.000 de euro). Din septembrie şi până ieri nimeni n-a mai văzut vreo „bicicletă publică” prin oraş. Am încercat să aflăm de ce. N-am reuşit, pe deplin. Am aflat însă că trei dintre cele cinci biciclete electrice (de 3.500 de lei bucata) au fost folosite în interes propriu de trei dintre angajaţii Poliţiei Locale. Cel puţin aşa afirmă actualul şef al instituţiei. În 2011, Primăria Deva (condusă la acea vreme de Mircia Muntean) cumpăra 130 de biciclete de la Eurosport DHS: 40 cu un preţ de 279 lei, 25 la 508 lei „bucata” şi 65 la 558 de lei fiecare. În total 60.580 de lei s-au cheltuit atunci pentru bicicletele „parcate” apoi aproape de parcarea de la Telecabină.
Cu „electrica” acasă
În 2015, pe timpul lui Petru Mărginean, s-au cumpărat 20 de biciclete electrice, cu suma totală de aproape 70.000 de lei (3499,93 lei, mai exact). 13 au fost puse la dispoziţia turiştilor, spune Primăria, două au ajuns la Biroul pentru Si­tuaţii de Urgenţă din cadrul Primăriei, iar cinci au fost date Poliţiei Locale pentru ca angajaţii acesteia să se „deplaseze operativ” (cum spun poliţiştii) prin oraş. S-au deplasat, însă, în timpul liber. Cel puţin trei dintre cele cinci biciclete au fost luate, pe proces-verbal, acasă de către trei dintre angajaţii insti­tuţiei, după cum spune Alin Rădoane, şeful Poliţiei Locale Deva. „Când am venit eu la conducerea instituţiei, în iulie 2016, trei dintre biciclete erau la trei angajaţi ai Poliţiei Locale acasă. Nu le foloseau nici măcar pentru a veni cu ele la serviciu. În august 2016 le-au adus înapoi la sediu. De atunci şi până acum ne tot luptăm cu formalităţile legale pentru a le preda înapoi Primăriei. Bicicletele nu pot fi folosite de poli­ţiş­tii locali pentru că noi nu dispunem de echipamentul complementar necesar: cască, genunchiere, cotiere şi centuri spe­­cia­le. Nu vrem să ne trezim că-i cade unui poliţist un în­căr­­cător sau perechea de cătuşe din centură, din cauză că se deplasează pe bicicletă. Apoi, ar trebui să ne gândim şi ce imagine ar avea un poliţist local, cu caschetă, pe bicicletă”.
Retrase fără explicaţii
Luni am încercat să închiriem şi noi o bicicletă electrică. N-am avut de unde. Nici măcar una clasică. Bicicletele (toate) au dispărut din zona parcării de la Telecabină în septembrie, anul trecut, şi n-au mai fost aduse înapoi. Doamnele de la casieria telecabinei ne-au spus că aveau destulă căutare, anul trecut, mai ales că bicicletele obişnuite erau oferite gratuit, iar pentru cele electrice se percepea o taxă de doar 3 lei. „Le-au luat, prin septembrie a fost asta, şi nu au mai apărut. Nu ştim să vă spunem când puteţi reveni”, a fost răspunsul angajatelor de la Telecabină.
Am întrebat, în scris, Primăria Devei ce se întâmplă cu ele şi ni s-a răspuns, tot în scris: „În prezent acestea (bicicletele clasice – n.red.) se află în administrarea Serviciului Comunitar pentru Cadastru şi Agricultură. Urmează a fi efectuată o revizie de întreţinere, în urma căreia se va constata starea de funcţionare a bicicletelor. După efectuarea reviziei, admi­nistraţia locală va stabili un punct de închiriere a bicicletelor pentru turişti şi pentru cetăţenii oraşului”. Despre cele electrice ni s-a transmis că la următoarea şedinţă de Consiliu Local va fi propus spre aprobare un proiect prin care cele cinci biciclete electrice „inutile” de la Poliţia Locală să fie puse, de asemenea, la dispoziţia turiştilor. Nu am reuşit să aflăm de ce au fost retrase din uz încă din septembrie anul trecut (după cum au mărturisit doamnele de la casieria telecabinei). „Probabil că în momentul în care s-au început lucrările de mutare a patinoarului a fost necesară şi dezafectarea punctului de închiriere a bicicletelor”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mona Voinescu.
Am încercat apoi să obţinem o clarificare sau confirmare a motivului retragerii şi o zi începând din care cele 148 de biciclete (în total) vor fi, din nou, la dispoziţia cetăţenilor. Viceprimarul Ovidiu Moş n-a putut fi contactat. Viceprimarul Răzvan Mareş ne-a mărturisit că nu cunoaşte detaliile problemei, nu se află în Primărie, dar ne-a îndrumat spre şeful Serviciului Cadastru, Călin Ghilea. Acesta, la rându-i, n-a fost de găsit.
Ieri, tema principală de discuţii şi cauza principală de tensiuni de tot felul, mai ales în Primăria Devei, a fost alegerea „primarului interimar”, iar noi întrebam de… bicicletele pentru care s-au cheltuit bani publici (Ce oameni suntem şi noi!).

Viceprimarul Răzvan Mareş a acordat primele audienţe în stradă

Sorina Popa, Mesagerul Hunedorean
Ieri, viceprimarul Devei, Răzvan Mareş, a ţinut primele au­dienţe în stradă, în faţa sediului Galeriilor de Artă Forma. Mareş a anunţat acest gen de audienţe de ceva vreme, aşa că ieri a trecut la treabă. Înarmaţi cu birou, umbrelă de soare, viceprimarul cu salariaţi ai primăriei şi consilieri locali au primit în audienţe pe devenii care au vrut să inaugureze şi ei un asemenea gen de dialog. „Am ieşit în stradă, să ţinem audienţe, pentru că unii cetăţeni lucrează până la ora 16 şi nu au timp să vină la primărie. Apoi, unora nu le place să treacă pragul instituţiei, peferând să vină la audienţe în stra­dă. Am considerat că trebuie să ieşim în stradă, să vedem ce pro­bleme au devenii. Ce ţine de primărie, vom încerca să rezolvăm, ce nu, îi vom îndruma pe cetăţeni unde trebuie. Pro­blemele ridicate de cei care au venit azi (n.r. ieri) în au­dien­ţă au fost legate de o sală de sport de la un liceu din Deva, care este într-o stare de degradare, de faptul că nu există taxiuri în municipiu pentru persoanele cu dizabilităţi, sau că la un bloc este distrus acoperişul şi le plouă oamenilor în apartamente”, a declarat viceprimarul Răzvan Mareş.

STENOGRAME. Cum a căzut comisarul şef Traian Berbeceanu victima conspiraţiilor colegilor: „Asta îi dorim: vată în nas şi pantofi de lac”

Mesagerul Hunedorean,
   (articol preluat de pe stirileprotv.ro)
„Este demonstrat dincolo de orice îndoială că inculpaţii au ştiut că Traian Berbeceanu este o persoană nevinovată. Dar au denaturat adevărul, ca să îl îndepărteze de la şefia Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate.”
La această concluzie au ajuns judecătorii în procesul celei mai controversate conspiraţii din sistemul judiciar românesc. Înalta Curte a motivat astfel sentinţa prin care doi procurori şi un ofiţer de poliţie ar putea fi trimişi după gratii pentru represiune nedreaptă şi abuz în serviciu.
Pe 30 iunie 2016, fostul şef al DIICOT Alba, procurorul Ioan Mureşan, a fost condamnat în primă instanţă la 7 ani de închisoare pentru represiune nedreaptă şi abuz în serviciu. Colegul său, Nicolae Cean, de la Parchetul Alba, a primit doi ani cu executare pentru complicitate, iar ofiţerul Alin Munteanu, de la BCCO Alba, 4 ani cu executare.
Cei trei i-ar fi înscenat un dosar comisarului Traian Berbeceanu, şeful brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Alba. Iar acuzaţiile că i-ar fi ajutat pe diverşi interlopi au culminat cu arestarea preventivă vreme de 33 de zile a poliţistului.
După nouă luni de la pronunţare, Instanţa Supremă a dat publicităţii motivarea, un document de peste 800 de pagini, în care se face vorbire despre o conspiraţie împotriva lui Berbeceanu.
„Inculpaţii au acţionat coordonat pentru obţinerea unor declaraţii incriminatoare la adresa lui Berbeceanu, fiind folosite în tactica de ascultare metode nelegale, de formulare a unor întrebări sugestive, în perioade de stres ale martorilor, prin expunerea acestora la o zarvă excesivă”, se consemnează în sentinţă.
Zeci de martori au dat declaraţii în dosar, dar condamnările se bazează şi pe interceptări ale discuţiilor telefonice. Într-una dintre ele, poliţistul Alin Cean se bucură că, după inculpare, Berbeceanu şi-a pierdut calitatea de ofiţer de poliţie judiciară şi astfel nu mai avea acces la informaţii.
Cean: Să-l ierte Dumnezeu şi să-l hodinească!
Opruta: Pe fiecare cum facem.
Cean: Exact ce i-am dorit, pantofi de lac şi vată în nas…
Opruta: Cred că Alin face chef, ha?!
Cean: Ar fi cazul, că vrusei să-l sun, cu pretenu, cu vecinu, cu Stelică. Hai să-l sunăm pe Alin, poate dă de băut, bem şi noi un spriţ azi pe undeva.
Judecătorii instanţei supreme sunt şocaţi de tehnicile de manipulare folosite de colegii lui Berbeceanu – procurori şi poliţişti – pentru a-l incrimina şi elimina din sistem, odată ce comisarul de la crimă organizată făcuse numeroase rapoarte către şefii de la Bucureşti în care îi acuza de pactizarea cu cei pe care îi anchetau.
„Procurorii Mureşan şi poliţistul Muntean, dar şi procurorul Cean, ar fi făcut presiuni asupra a zeci de persoane, suspecţi sau rude ale acestora, să dea declaraţii împotriva lui Berbeceanu. Martorii primeau promisiuni care vor avea diferite beneficii, alţii, cercetaţi deja în dosare penale, favoruri judiciare în porpriile dosare, iar cei care refuzau să coopereze erau ameninţaţi”, se mai consemnează în sentinţă.
Dacă sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie, dată în primă instanţă, va rămâne definitivă, cei doi procurori şi poliţistul condamnaţi nu numai că vor ajunge la închisoare, dar vor fi obligaţi şi să îi dea comisarului Traian Berbeceanu 100.000 de euro daune morale şi peste 150.000 de lei daune mate­riale, din care majoritatea sunt salariile pe care ofiţerul le-a pierdut în perioada în care a fost suspendat din funcţie.
Trebuie amintit că Traian Berbeceanu a fost trimis în judecată ca inculpat de procurorii DIICOT, care îl acuză pe Berbeceanu de luare de mită şi favorizarea infractorului. DIICOT susţine că acesta ar fi favorizat o grupare infracţională căreia i-ar fi furnizat informaţii din anchetă. În plus, poliţistul ar fi primit mită o maşina, în valoare de 20.000 de euro. Acest dosar se află pe rol la Tribunalul Bucureşti. „Sunt nevinovat şi o să iasă adevărul la iveală până la urmă”, a spus Berbeceanu.