Intrăm în cel mai lung şi dur post al anului, iar preoţii ne încredinţează că tot mai mulţi sunt credincioşii care, în ultimii ani, postesc, apoi se spovedesc şi se împărtăşesc. Acestora li se adaugă cei care postesc pentru sănătate şi nu trec neapărat prin canoanele impuse de Biserică. Studiile nutriţioniştilor arată că perioadele de post fac minuni pentru trup, dacă respectă anumite reguli şi nu împovărează organismul.
“Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari”, spunea Sfântul Apostol Luca. Îndemnul său este citat de credincioşii care ţin posturile cu stricteţe, după regulile stabilite de sute de ani de Biserică. Astfel, din 20 februarie, ortodocşii păşesc în “Săptămâna Albă” sau “Săptămâna brânzei”, perioadă în care cei care se decid să ţină postul nu mai consumă carne. În zilele de miercuri şi vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte, zile însemnate în calendarele bisericeşti cu menţiunea “harţi”, adică zilele de dezlegare a postului. Din prima miercuri se citeşte rugăciunea Sântului Efrem Sirul, rugăciune care se rosteşte până în miercurea din Săptămâna Mare. Ziua de sâmbătă este cunoscută şi ca “sâmbăta lăsatului sec de brânză”, o zi în care, la slujbele religioase, sunt pomeniţi cei “luminaţi prin postire”, de aceea ziua este numită “a asceţilor”. Urmează “Duminica Iertării”, o zi rânduită pentru a se cere iertare, pentru că Biserica crede că puterea de a ierta este prima încercare în lupta cu păcatul. Cunoscut drept ”Marele Post”, ori “Postul Patruzecimii”, Postul Paştelui închipuieşte postul de patruzeci de zile al Mântuitorului şi ţine şapte săptămâni. Credincioşii sunt chemaţi la curăţirea sufletului prin ajunare, la rugăciune şi milostenie faţă de semeni, iar perioada se termină cu spovedanie şi împărtăşire.
Postul este unul strict – nu se mănâcă carne, ouă, lapte şi brânză, se posteşte, de asemenea, de peşte, vin şi ulei. Preoţii recomandă postirea mai ales în prima săptămână a Postului Mare şi în ultima, în Săptămâna Patimilor. Rânduielile bisericii ortodoxe arată că, în prima săptămână, lunea şi marţea se mănâncă numai o dată pe zi – seara – când sunt îngăduite pâinea şi apa. În Săptămâna Patimilor, există aceaşi restricţie cu excepţia zilei de joi, când se poate mânca de două ori. Vinerea Mare se ţine post negru, ceea ce înseamnă că nu se mănâncă nimic. Bolnavii au dezlegare la ulei în Postul Mare.
Credinţă şi vegetale
Sunt însă oameni care ţin post tot timpul anului – vegetarienii care exclud din alimentaţie produsele de origine animală: “Este imposibil să nu fiţi la curent cu ştirile din ultima vreme, legate de riscurile consumului de carne de vacă, porc, oaie, pasăre (boala vacii nebune, leucozele, cancerele, gripa aviară, suprasaturarea cărnii cu hormoni). Niciun test nu a reuşit să ne asigure că celulele care ne pot îmbolnăvi de boli fatale nu sunt prezente şi în lapte şi ouă. Şi, până se vor lămuri savanţii, prevederea e cea mai bună”, scrie Elena Pridie, cea mai cunoscută autoare care promovează bucatele vegetariene. Adepţii acestui regim alimentar susţin că natura este cât se poate de generoasă pentru cei care renunţă la produsele de origine animală, mai mult, acestea nu conţin colesterol, ci grăsimi nesaturate şi nutrienţi esenţiali. De exemplu, majoritatea leguminoaselor au mai multe proteine decât carnea, precum soia care conţine între 30 şi 49% proteine, în timp ce carnea de vită – cea mai bogată în proteine, are între 21 şi 23%.
Mâncarea de post, ca şi cea de sărbători, este adusă la biserică, unde preotul o sfinţeşte
Vegetalele sunt însă bogate şi în fibre “un fel de mătură care face zilnic curăţenie în corpul nostru, îndepărtând toxinele generatoare de boală”, scrie autoarea în “Reţete pentru sănătatea noastră”. Astfel, din alimentaţia vegetariană nu trebuie să lipsească leguminoasele care suplinesc carnea, dar nici seminţele, ori nucile care asigură aportul de grăsimi. Medicii spun că un om sănătos are nevoie de circa 40 de elemente nutritive împărţite în şapte categorii importante: apă, proteine, glucide, lipide, vitamine, săruri minerale şi fibre alimentare. Dar vegetarienii apelează nu doar la informaţii medicale, ci şi la credinţă. În Biblie scrie că, imediat după ce a creat omul, Dumnezeu i-a dat ca hrană: “orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă” (Geneza). Credincioşii care adoptă regimul vegetarian cred că, dacă omul ar respecta sfaturile lui Dumnezeu despre alimentaţie, ar avea şansa unei vieţi sănătoase şi lungi: “Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului tău, […] şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu care am lovit pe egipteni”.
Sănătate pe stomacul gol
Dar nu doar vegetarienii recomandă mâncărurile de post, ci şi unii medici care fac cercetări în domeniul alimentar. Mai multe studii arată că regimul alimentar impus de post are beneficii multiple asupra sănătăţii, cu specificaţia că industria alimentară modernă a dus pe piaţă produse care pot constitui un pericol pentru sănătatea consumatorilor. Nutriţioniştii iau în calcul până şi postul negru. Publicaţia “Le Science” citează un studiu al cercetătorilor de la Intermountain Medical Center Heart Institute, din Statele Unite, care au descoperit că obiceiul de a posti este benefic pentru sănătatea inimii. Astfel, postul scade nivelurile trigliceridelor şi glicemiei, prin urmare, reduce riscul de boli coronariene şi diabet, dar influenţează în bine şi nivelul colesterolului. Studiul s-a realizat pe 230 de persoane care nu au mâncat nimic timp de 24 de ore, dar au băut apă. Concluzia experimentului este că “postul provoacă foame şi stres; organismul eliberează mai mult colesterol, permiţând utilizarea grăsimii corporale ca sursă de energie în locul glucozei şi scăzând astfel numărul celulelor lipidice”. Postul ar genera o creştere a producţiei hormonului de creştere (HGH), care ar proteja musculatura şi balanţa metabolică.
Un alt studiu realizat de American Heart Association în 2007 a demonstrat că persoanele care ţin post constant au un risc mai scăzut de a dezvolta boli cardiace. Cercetătorii au făcut observaţii asupra membrilor comunităţile mormone, în rândul cărora boli cardiace se înregistrează mult mai rar faţă de media din Statele Unite. Studiile medicale demonstrează că persoanele care postesc au un nivel scăzut al colesterolului negativ, care se găseşte în produsele de origine animală. În timp, colesterolul se depune pe interiorul vaselor de sânge şi cauzează ateroscleroza şi alte boli cardiace. Alte studii, realizate tot în SUA arată că postul ţinut două zile din patru dublează speranţa de viaţă. Iniţial, realizată pe cobai, apoi pe oameni, cercetarea arată că alimentaţia lipsită de produse animale creşte şi performanţele creierului, pe care îl protejează de Alzheimer şi Parkinson.
Studii anterioare demonstrează că postul ajută organismul să lupte cu cancerul. Medicii au concluzionat că înfometarea celulelor sănătoase le determină să lupte mai puternic pentru supravieţuire, le face mai rezistente la stres şi la efectele negative ale chimioterapiei. Oamenii de ştiinţă cred că postul se poate compara cu hibernarea la animale şi recomandă alternarea unor perioade de post total, în care nu se consumă nimic, cu perioade în care se poate consuma orice aliment. Medicii spun însă că postul prezintă şi riscuri pentru persoanele care nu consumă toată gama de produse. Astfel, vitamina B12 care se găseşte predominant în produsele de origine animală trebuie luată din cereale. Fie că sunt preoţi, vegetarieni sau medici, “specialiştii” recomandă postul ca o modalitate de prelungire a vieţii, de întărire a sistemului imunitar, de întârziere a îmbătrânirii şi de obţinere a confortului sufletesc şi spiritual.
Părintele Arsenie, despre post
Arsenie Boca
Călugării sunt cei care respectă postul cu sfinţenie, până la ultima regula, urmaţi de preoţii cu adevărat credincioşi. Despre această perioadă, care presupune restricţii alimentare dure pentru cei obişnuiţi cu un regim de viaţă normal, Părintele Arsenie Boca a vorbit extrem de frumos, pe înţelesul credincioşilor. Astfel, într-o cuvântare ţinută în biserică la începutul postului Paştelui din anului 1942, cel considerat “Sfântul Ardealului” spunea: “Trebuie deci să-I ascultăm porunca şi să postim. Sfinţii părinţi cei de demult au băgat de seamă că toate relele de la stomac încep, de aceea am zis vorba aspră că postul este poarta şi patrafirul este uşa, iar toţi ceilalţi ne fură vremea”.
El considera că cele şapte păcate de căpetenie sunt : mândria, iubirea de argint, desfrânarea, lăcomia, pizma, mânia şi lenea. Iar Părintele Arsenie glăsuia: “Între acestea şapte se află şi rădăcina relelor: lăcomia stomacului sau dumnezeul cel mâncăcios al trupului. Acesta trebuie ars cu postul şi scos afară! Căci de nu va fi ars şi scos afară, iată, să vedeţi cum creşte şi se întinde acest pom al diavolului, acest dumnezeu mincinos al trupului. Şi anume iată cum: lăcomia stomacului odrăsleşte dintr-o dată din rădăcină o puzderie de ramuri, din care mai arătoase sunt trei: mânia, desfrânarea şi iubirea de avere”. Părintele dă ca exemplu fiarele care nu cunosc lăcomia şi care nu mănâncă mai mult decât le cere foamea: “Războiul stomacului însă e primul război pe care l-a pierdut omul şi prima biruinţă a diavolului. […] Iată de ce strigăm s-audă toţi: ‘napoi la post căci fără de post ne merge rău! Şi iată cât de rău: Cine nu se leapădă de carne şi de grăsime repede va fi-ncolţit de mânie şi de desfrânare. […] În mâncarea de carne mai sunt şi alte primejdii, o mulţime de otrăvuri care încă dărâmă casa de pe noi. Acelea aduc: bolile de inimă, durerile de rărunchi, de ficat şi altele”.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.