Nu aveţi idei de afaceri? Luaţi una de-a gata!

Ştiu, sunt la modă rubricile cu idei de afaceri şi start-up-urile. Dum­neavoastră aveţi o sumă de investit şi doriţi să întreprindeţi ceva. Dar nu vă pricepeţi decât strict în domeniul dumneavoastră profesional, iar la capitolul idee bună de afaceri agenda este goală. Cum vi s-ar părea dacă v-aş spune că, pornind de la aceste date, în funcţie de preferinţă şi disponibil bancar, puteţi deveni, cu succes, “pro­prietar” de fast-food McDonald’s, ori de cafenea Starbucks? Dacă credeţi că e mai bine, puteţi încerca statutul de „benzinar-şef” la o staţie OMV, de „naş” al unei case de pariuri GsBet,  sau, de ce nu, de „maitre de haute couture” a casei de creaţie ves­timentare abOriginal. Dacă sunteţi femeie, vi s-ar potrivi poate un salon de frumuseţe Camille Albane. Se­cretul este la vedere şi se numeşte FRANCIZĂ.
Ce este franciza?
Definiţia simplificată precizează că franciza reprezintă un contract prin care proprietarul unei afaceri (fran­cizor) cedează cumpărătorului (fran­cizer) dreptul de folosinţă al numelui firmei, al mărcii, de comercializare a unor produse/ servicii care sunt deja prezente pe piaţă şi înregistrează succes.
Oricine poate fi un mic petrolist
Romi Cărmăzan are experienţa unuia dintre cei mai vechi francizeri din judeţul Hunedoara (în prezent domnia sa s-a retras din această afacere). În anul 1998 a cumpărat franciza OMV pentru o staţie de benzină. Ce cunoştinţe avea în do­meniu şi ce şanse de succes crede el că ar fi avut dacă nu apela la franciză şi îşi construia o benzinărie de tip “La Romi Oil”?
Robi Cărmăzan: “Nu ştiam nimic despre afacerile cu combustibil şi niciodată nu mi-am imaginat că voi deveni la un moment dat un mic petrolist. O staţie în nume propriu nu ar fi avut succes pe termen lung. Brandul şi logo-ul consacrat al francizorului (OMW – n.n.) a vândut combustibilul în această staţie. Clientul cunoaşte standardul, nu se teme că este înşelat la pompă şi este familiarizat cu serviciile şi con­figurarea staţiei care este similară cu toate staţiile de combustibil ale companiei”.
”Nu a fost niciodată staţia mea”
R.C.: “Staţia este proprietatea concernului. Prin contractul de fran­ciză, firma mea a fost responsabilă de administrarea ei. Toţi salariaţii au fost ai mei. Ca ierarhie, am răspuns în faţa francizorului de activitatea de zi cu zi în staţie, de respectarea tuturor stan­dardelor impuse de acesta în materie de servicii, de imagine şi de pro­movare.”

Cât a costat franciza?
R.C.: “Este în funcţie de ampla­samentul staţiei, de mărimea acesteia. Cel care vrea să deschidă o astfel de benzinărie trebuie să prezinte o scrisoare bancară de garanţie, a cărei valoare poate atinge o maximum 80.000 de euro. O valoare de croazieră este între 30.000 şi 40.000 de euro.”
Ce avantaje are franciza?
Robi Cărmăzan: “Francizorul preia pentru mine francizat tot ceea ce ţine de aprovizionare, politică de preţ, promovare. Firma mea are de câştigat ca imagine prin asocierea cu brandul binecunoscut al francizo­rului. Am beneficiat periodic de trai­ning menit a-mi creşte calitatea serviciilor.“
Cine ia banii?
R.C.: “Toate veniturile sunt co­lectate de francizor. Ca bene­ficiară a contractului de franciză, societatea mea a primit un procent lunar din aceste încasări, care mi-au acoperit cheltuielile şi mi-au asigurat o rată a profitului rezonabilă. Dacă nu în­casam, evident, nu primeam niciun ban. Volumul încasărilor mi-a permis însă câştiguri importante lună de lună”.
Ce limitări impune franciza?
R.C.: “Limitează la zero imaginaţia în afaceri a francizerului. Nu ai voie să schimbi nimic din linia pe care o impune francizorul. Dacă eşti un tip de întreprinzător care nu suportă să i se dicteze ce şi cum să facă, franciza este contraindicată.”