Jurnal de pescar: Pe gustul mrenei

Mreana este pescuită eficient şi pe timpul iernii. Se zice că-i plac repezişurile şi că împarte cam aceleaşi habitate cu crapul, iar de aceea, nu de puţine ori, când dăm la mreană nu este o întâmplare să prindem chiar şi crap. Deşi este activă şi pe timpul verii, îndeosebi atunci când plouă molcom, parcă tot iarna se prinde mai intens, iar capturile capitale ies din hibernare. În funcţie de locul pe care pescuim, ne adaptăm şi strategia de nădire. În zonele mâloase, cum sunt şi numeroase locuri de pe Mureş, iar aici aş putea să dau exemplu locurile din spatele munţilor de steril de lângă Deva, unde pescarii ştiu că pe substrat se găsesc foarte mulţi viermişori roşii – denumiţi popular „tuby” – acolo cei mai mulţi nu nădesc pentru că mreana are suficientă hrană în mediul natural. Dar pe zonele cu substrat pietros, unde întâlnim adesea acest peşte, nădirea atât de apel cât şi de întreţinere se impune cu necesitate.

Game şi varietăţi

Există pe piaţă o varietate foarte mare de nade bune pentru mreană. Ştiu pescari care pescuiesc frecvent cu gama Maros Mix – XXL, mreană şi scobar, Dever, Dever Special şi altele. În această gamă regăsim şi nade cu arome preferate de mreană, cum este şi cea de brânză sau caşcaval. Seria XXL este, în general, o nadă destinată peştilor de talie mare, cu numeroase pelete, spărturi şi seminţe, o granulaţie mare, iar cele destinate pescuitul pe râu sunt uşor colante, pentru a nu fi spălate prea repede de pe vadul nădit. Din gama Sensas amintesc doar 3000 Barbeaux sau Barbeaux au Fromage – deosebit de atent aditivate şi eficiente la mreană, după cum ne-a obişnuit celebrul brand francez. Tot mai mulţi pescari folosesc nadele Benzar, foarte bune şi în acelaşi timp disponibile la un preţ rezonabil. Amintesc doar Benzar Mix – Mreană şi Scobar sau Benzar Mix River. Acestea am auzit că merg bine aditivate cu parmezanul de la VDE, deşi există aditivi speciali pentru mreană şi în gama Benzar.

Gusturi fine pentru brânzeturi

În timp ce unii pescari apelează la nade pretenţioase din comerţ, alţii rămân fideli reţetelor tradiţionale şi nu vor nici în cap să dea clasica mămăligă pe nicio Sensas, Rameau sau altele asemenea. Modul tradiţional de pescuit la mreană presupune mămăligi ciudate amestecate cu bucăţi de caşcaval, brânză sau brânză topită. Dacă nu obţinem consistenţa dorită, putem da brânzeturile prin răzătoare. Pescarii italieni sunt fervenţi utilizatori ai nadelor pe bază de brânzeturi, îndeosebi pentru pescuitul pe râuri, pentru care ingredientul amintit este recomandat cu prioritate. Pe lângă mreană, mai sunt şi alţi peşti care adoră gusturile şi mirosurile brânzeturilor, cum este şi cleanul, scobarul sau morunaşul. De regulă, se adaugă la nada specială pentru pescuitul pe râuri brânzeturi care rămân nevândute din magazine sau rezidurile din industria brânzeturilor. Acestea din urmă sunt preluate de către producătorii de nade, sunt selectate, uscate, măcinate, iar apoi vândute ca atare, fie combinate în diverse nade ready made. Brânzeturile se pot regăsi în compoziţia unei nade în proporţie de 20%. Succesul nadelor cu brânzeturi pe piaţa italiană a dat idei şi în Franţa, unde Sensas a propus pescarilor o nadă pentru mreană pe bază de brânză şi, mai recent în 2003, un stimulator de apetit sub formă de spray, cu aromă de brânză. Aceste ingrediente au cel mai mare succes în sudul Franţei. Mixul complet conţine şi viermi, râme tocate sau seminţe de cânepă.

Colarea nadelor

Dar toată atenţia pe care trebuie să şi-o concetreze pescarii care dau la mreană ar trebui îndreptată spre colarea nadei. Avem şi pentru această operaţiune o serie de produse care ne ajută foarte mult. Fie că este vorba despre bentonită – acel liant deosebit de puternic, folosit şi în industria construcţiilor, care colează nada eficient, însă care în concentraţie prea mare poate face din nadă un adevărat cataroi care să nu se mai desfacă în veci pe substrat. Cel mai popular liant este însă PV1 – acronimul de la francezul „proteines vegetales de premiere qualite” – proteinte vegetale de calitatea întâi. Este unul dintre ingredientele cel mai frecvent folosite de către occidentali pentru pescuitul pe substrat, destinate în bună măsură peştelui mare. Pescarii de competiţie din Belgia sunt cei care l-au introdus în secret în pescuit, dar astăzi se vinde în multe magazine de pescuit. Conţine în special soia, porumb, lucernă amestecată cu melasă, aceasta din urmă fiind un reziduu sub formă de sirop rămas după cristalizarea zahărului – extrem de dulce şi negricioasă la culoare. În funcţie de conţinutul de melasă este influenţată şi culoarea prafului de PV1, dar de cele mai multe ori îl întâlnim sub forma unui praf ciocolatiu, maroniu. La începuturi a fost folosit pentru hrănirea cailor şi a bovinelor. Este foarte bogat nutritiv, cu o putere colantă mare – de 10-20%.