Deşi la ora actuală există o sumedenie de metode contraceptive, încă mai sunt fete care, în urma unor relaţii sexuale neprotejate, rămân însărcinate sau ajung să opteze pentru o întrerupere a sarcinii. Cazul cel mai recent este cel al unei fete de numai 14 ani, care a mers să nască la spitalul din Lupeni.
Fata de doar 14 ani este o adolescentă din judeţul Mureş care are, din mai 2011, o relaţie cu un bărbat de 27 de ani, din Lupeni. Până de curând, cei doi au locuit la domiciliul fetei, într-o comună din Mureş. Adolescenta nu a fost niciodată la şcoală, iar nu demult s-a mutat în Lupeni. În urmă cu câteva zile, minora a ajuns la spitalul din oraş şi le-a spus medicilor că urmează să nască. Anul trecut, Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara (DSP) a avut în evidenţă aproape 3.000 de gravide, cifră similară cu aceea din 2010. Dintre acestea, statisticile pentru cei doi ani arată că 19 dintre gravide au fost copile cu vârste mai mici de 15 ani. De asemenea, aproape 200 de adolescente cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani au adus pe lume copii în 2010, iar mai bine de 150 de adolescente au născut anul trecut.
Potrivit reprezentantei DSP Hunedoara, Cecilia Birău, anul trecut mai bine de 800 de hunedorence au făcut avort, iar dintre acestea 7 au fost fete care nu împliniseră încă 15 ani, iar aproape 120 dintre ele aveau între 15 şi 19 ani. În 2010 cifrele au fost şi mai mari: autorităţile din sistemul de sănătate publică au înregistrat peste 900 de chiuretaje, dintre care 6 au fost solicitate de copile cu vârsta de cel mult 15 ani, iar peste 100, de adolescente care aveau între 15 şi 19 ani. Psihologii spun că după un avort fetele se confruntă cu moartea simbolică a două persoane: tânăra care ar fi putut deveni dacă ar fi
păstrat sarcina şi copilul din pântecele ei.
Efectele dezastruoase ale avortului
Deşi medicii practică întreruperile de sarcină, ei recunosc că o asemenea intervenţie poate duce, uneori, la instalarea sindromului post-avort (cu stări psihice negative şi senzaţie de rău fizic), intoxicare anestezică, apariţia unor rupturi sau răni ale colului uterin, perforarea uterului, retenţia unor resturi de ţesut, sau pot duce chiar la deces. Militanţii pro-vita confirmă spusele medicilor şi încearcă să le convingă pe tinerele care rămân însărcinate să păstreze sarcina, menţionând că “rana” sufletească produsă de un chiuretaj se vindecă cu dificultate sau, în unele cazuri, nu se cicatrizează niciodată. “Este evident că, la o vârstă atât de fragedă, fata nu este pregătită să aibă relaţii sexuale. Dacă ar fi pregătită, ar înţelege ce înseamnă responsabilităţile pe care le aduc relaţiile sexuale şi că una dintre eventualele probleme este tocmai apariţia unui copil, la o vârstă când tânăra încă frecventează ultimele clase de gimnaziu sau clasele de liceu. Fetele trebuie să înţeleagă că, indiferent cum se termină o asemenea criză, pentru ele tot greu va fi. În cazul în care vor decide să păstreze copilul, ele îşi pot continua şcoala numai dacă au sprijinul părinţilor şi, mai ales, al mamei. Au şi un mic ajutor elevele – şi anume indemnizaţia de 600 de lei pentru creşterea copilului, plus 200 de lei, alocaţia copilului până la doi ani, însă este clar că nu le va fi uşor. Pe de altă parte, dacă aleg să facă o întrerupere de sarcină, de multe ori tinerele ajung să nu mai poată relaţiona cu băiatul sau bărbatul cu care au rămas însărcinate, ba chiar ajung să îl urască şi, nu o dată, apar depresiile, izolarea de prieteni, de colegii de vârsta lor şi rememorarea aniversară dureroasă a avortului”, explică Iuliana Moldovan, reprezentanta Asociaţiei pro-vita M.A.M.A. Miriam, din Hunedoara. Coordonatoarea ONG-ului mai spune că începerea unei relaţii la o vârstă atât de fragedă o face întotdeauna pe o fată vulnerabilă, pentru că nici ea, nici prietenul ei nu pot fi siguri pe sentimentele lor, tocmai din cauza imaturităţii.
Eveniment care celebrează viaţa
Iuliana Moldovan mai spune că, în condiţiile “iernii demografice” care îi ameninţă pe hunedoreni, la propriu, cu dispariţia, ONG-ul pe care îl reprezintă intenţionează să organizeze un club al mamelor din Hunedoara, care să susţină aducerea pe lume a micuţilor, pentru stoparea fenomenului de îmbătrânire rapidă a populaţiei. Reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei recunosc că situaţia adolescentelor care ajung să rămână însărcinate nu este uşoară, dar ea este preferabilă aceleia de a apela la un avort. Spre deosebire de medici, care vorbind despre avort folosesc termenul de “întrerupere de sarcină”, preoţii se referă la acesta ca la o crimă.
Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, Gabriel Miricescu, spune că tinerii sunt victimele lipsei de educaţie morală din familie şi a debusolării aproape generale, dată de timpurile în care trăim. El adaugă că instituţia pe care o reprezintă, deşi nou înfiinţată, are deja un serviciu social-filantropic, care se ocupă de cele mai dramatice cazuri sociale semnalate, dar are în vedere şi crearea unor centre de zi, în care – printre altele – tinerii cu probleme să poată discuta cu un duhovnic problemele care îi frământă. Purtătorul de cuvânt al Episcopiei mai spune că Biserica îi aşteaptă pe tineri, pentru a le fi sprijin în cele mai dificile situaţii. Asociaţia M.A.M.A. Miriam organizează vineri, în 2 martie, la sala de conferinţe a Hotelului Rusca, începând de la ora 18, un eveniment menit să celebreze viaţa. Organizatoarele intenţionează să discute, într-o atmosferă informală, despre valoarea mamei în familie şi în comunitate şi despre respectul pe care copiii, dar şi soţul sau partenerul acesteia i-l datorează celei care a adus pe lume unul sau mai mulţi copii. Evenimentul se va desfăşura sub sloganul “Preţuieşte darul vieţii”, iar reprezentantele Asociaţiei M.A.M.A. Miriam spun că vor derula, cu această ocazie, şi o strângere de fonduri, pentru a veni în sprijinul tinerelor dezorientate din cauza situaţiei delicate în care se află, fie că se gândesc la un avort, fie că au devenit, deja mămici şi trebuie să asigure casa, hrana şi hăinuţele copilului.
Efectele negative ale stresului post-avort
Sindromul post-avort sau stresul post-traumatic este o reacţie care poate apărea la adolescente, dar şi la femei, imediat sau la ani buni după chiuretaj, generând nelinişte lăuntrică. Neputinţa femeii de a simţi că este stăpână pe viaţa şi pe sentimentele ei este dată de criza brutală pe care o generează o sarcină, urgenţa cu care tânăra fată este nevoită să ia o decizie, conflictul moral interior, absenţa unui sistem de sprijin viabil, povara păstrării secretului, dar şi negarea durerii şi a pierderii suferite, fapt care rezolvă situaţia pe moment, dar care doar “ascunde” trauma, nereuşind să o elimine. Prima categorie de risc pentru sindromul post-avort, care se manifestă inclusive fizic, prin tulburări ale ritmului cardiac, o reprezintă – potrivit psihologilor şi specialiştilor de la cabinetele de planificare familială – chiar adolescentele, care nu realizează importanţa deciziilor care le vor afecta viaţa pentru totdeauna. Fetele care au fost presate să opteze pentru întrerupere de sarcină sunt chinuite de lupte interioare referitoare la incapacitatea de a opta pentru o altă variantă şi ajung să se teamă că sunt incapabile să ia decizii corecte în viaţă. Mai mult, acele tinere care au rămas însărcinate şi au ales să facă avort, în ciuda unei educaţii etice severe, suferă şi mai mult, adăugând traumelor enumerate şi un conflict interior, legat de propriul sistem de valori.
Psihologii mai spun că nu există niciun avort fără urmări, iar, potrivit unor studii, aproape 70 la sută dintre femeile care fac un chiuretaj ajung să trăiască sentimente de regret, vinovăţie şi teamă.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.