ONG-urile, grav afectate de întârzierea plăţilor UE

După ce Comisia Europeană a emis o decizie de întrerupere a termenului de plată pentru cererile în curs în cadrul programului POSDRU, ONG-urile hunedorene aşteaptă cu sufletul la gură rezolvarea situaţiei. Reprezentanţii unor organizaţii susţin că, nu o dată, au împrumutat asociaţia la care lucrează, ba chiar au adus bani de acasă pentru a susţine proiectele, însă, dacă vor apărea întârzieri, asociaţiile riscă să intre în incapacitate de plată.

După ce s-au chinuit în ultimii ani să-şi respecte obligaţiile, ONG-urile din judeţ care au programe europene se tem că vor fi nevoite să renunţe la ideea banilor UE

Potrivit oficialităţilor, Autoritatea Română de Audit a descoperit deficienţe majore ale sistemului de management şi control al programului pentru dezvoltarea resurselor umane. Aceste deficienţe se referă la procedurile de selecţie a proiectelor şi la cele de verificare de prim nivel. Potrivit “Regulamentului pentru fonduri structurale”, aceste deficienţe conduc la o întrerupere a termenului pentru plata cererilor transmise de statul membru la Comisie, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Întreruperea ar urma să fie ridicată imediat ce Autoritatea română de audit va anunţa că deficienţele au fost remediate.

Oficialităţile susţin că întreruperea termenului de plată nu afectează implementarea proiectelor, pentru care Autoritatea de management poate continua să facă plăţi. Mai mult, autorităţile au anunţat că Ministerul Muncii a luat măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate în gestionarea POSDRU – un întreg management cu probleme care trebuie corectat în cursul lunii martie. Astfel, 80 de angajaţi ai Organismelor Regionale Intermediare (OIR) vor merge în teren şi vor verifica stadiul implementării proiectelor. De asemenea, se are în vedere redeschiderea birourilor de sprijin pentru beneficiari şi postarea online a tuturor plăţilor făcute.

ONG-iştii aduc bani de acasă

Unii dintre reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale din judeţ afirmă că au împrumutat asociaţiile în cadrul cărora lucrează, pentru a susţine contravaloarea TVA pentru produsele sau serviciile cumpărate prin intermediul proiectelor, până la rambursarea acesteia de către stat. În plus, ONG-iştii spun că au adus bani de acasă, inclusiv pentru a plăti penalităţile impuse de administraţiile financiare locale (dobânzi, penalităţi şi majorări de întârziere – toate cele trei aplicându-se zilnic pe sumele restante), din cauza unor întârzieri de care nu asociaţiile, ci autorităţile se fac vinovate. Cele mai mari probleme sunt acolo unde nu una, ci mai multe asociaţii neguvernamentale derulează un proiect: cu cât sunt mai mulţi parteneri naţionali sau chiar transnaţionali, cu atât sunt probleme, deci întârzieri mai mari. Reprezentanţii unora dintre organizaţii spun că, oricum, au ajuns la fundul sacului, epuizând inclusive rezervele salariale cu care au împrumutat asociaţiile în cadrul cărora muncesc, iar o nouă întârziere ar putea trimite organizaţiile în incapacitate de plată. Potrivit acestora, o soluţie ar putea fi concediile fără plată, deşi acest lucru ar duce la nerespectarea activităţilor prevăzute în graficul proiectelor. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale mai spun că – în cazul în care ei îşi respectă prevederile contractuale – orice întârziere din partea autorităţilor nu este justificată şi le produce mari dificultăţi.

Penalităţi plătite din propriul buzunar

Organizaţiile care derulează proiecte fără a fi implicate în parteneriate menţionează că, până acum, nu au existat probleme, însă eventuale întârzieri ale plăţilor care ar trebui făcute de statul roman (potrivit legii, în 45 de zile) ar da peste cap activitatea din cadrul proiectelor.

“Până acum, noi nefiind angrenaţi într-un proiect cu mulţi parteneri naţionali sau chiar internaţionali, cum e cazul altor organizaţii, cel mai mult am aşteptat după o rambursare 60 de zile, iar cel mai puţin 25, dar acum media este cam 30 de zile. Practic, nu au fost probleme, iar la OIR POSDRU Vest, unde trimitem noi rapoartele, sunt oameni bine pregătiţi, cu care am avut o colaborare foarte bună. În situaţia dată, însă, în cazul în care statul nu va avea banii necesari pentru a face plăţile – chiar dacă legea prevede acel termen de 45 de zile – Autoritatea de management îşi rezervă dreptul chiar să înceteze contractul. Timp de doi ani şi jumătate la noi lucrurile au decurs bine, cu o singură excepţie: fiind probleme mari pentru bugetul de stat la vremea respectivă, am primit prefinanţarea pentru un proiect început în noiembrie 2010 cu o întârziere de patru luni. Noi, însă, aveam graficul în derulare şi trebuiau plătiţi banii pe care îi datoram administraţiei financiare pentru contribuţiile sociale. De aceea, eu şi cei nouă colegi ai meu am făcut chetă şi am plătit 8.800 de lei, sumă reprezentând numai penalităţi, dobânzi şi majorări de întârziere pentru o sumă de 140.000 de lei”, declară Sorin Muntean, reprezentantul Asociaţiei “Iancu de Hunedoara” PAEM, din Hunedoara, care în acest moment derulează proiectul “Integrarea şomerilor tineri şi vârstnici pe piaţa muncii din judeţul Hunedoara”.

Îi sperie plata contribuţiilor

Sorin Muntean este unul dintre hunedorenii care, odată rămaşi fără loc de muncă în Combinatul Siderurgic, nu a stat cu mâinile în sân şi nici nu şi-a plâns de milă. După ce, iniţial, a terminat o postliceală în domeniul metalurgiei, s-a reprofilat, a făcut facultatea de psihologie şi o sumedenie de cursuri pe care le-a plătit: manager de proiect, evaluator, ba chiar şi unele cursuri de contabilitate. Hunedoreanul adaugă că, dacă în perioada următoare vor fi probleme, liniile de finanţare vor fi mai puţine şi sistemul tot mai nesigur, s-ar putea să se reprofileze din nou, deşi asta îl va costa şi va implica un efort în plus. Pe de altă parte, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale se plâng că valoarea prefinanţării a scăzut brusc de la 30 la numai 10 la sută din valoarea totală a proiectului, unii dintre aceştia fiind înştiinţaţi printr-o simplă notificare. În cazul în care beneficiarii nu ar fi fost de acord cu noile condiţii, contractul ar fi fost reziliat, deşi activitatea proiectelor era în derulare. Reprezentanta Camerei de Comerţ Hunedoara, Crinela Gafton, spune că organizaţia pe care o reprezintă a fost “favorizată”, pentru că a nimerit în tranşa organizaţiilor care au primit o prefinanţare reprezentând 30 la sută din valoarea proiectului. Ea adaugă că, în cazul în care se vor întrerupe plăţile, probabil că şi Camera de Comerţ va avea probleme.

“Noi am început la 1 februarie un al treilea proiect care vizează ocuparea şomerilor, dar deocamdată nu am primit finanţarea. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă, dar trebuie să fim vigilenţi, pentru că am putea fi afectaţi de prevederea referitoare la plata contribuţiilor pentru salariaţi. Dacă până la apariţia noului Cod fiscal (1 ianuarie 2011) puteam face plăţile contribuţiilor către stat în termen de 6 luni, acum trebuie să achităm banii lunar, iar dacă sumele nu vor veni la timp, va fi foarte greu să găsim resursele necesare”, adaugă Crinela Gafton.

Guvernul plăteşte, Comisia nu

Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, a anunţat că statul român va face în continuare plăţi interne către beneficiari, dar nu va mai trimite cereri (facturi) şi nu va mai primi rambursări de la Comisia Europeană, pe perioada întreruperii plăţilor. Anul trecut s-a înregistrat o situaţie similară pe Programul Operaţional Regional, măsură care a durat şase luni. Procedura de întrerupere a plăţilor presupune că, atunci când neregulile sunt corectate, se poate relua imediat transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană, dar în cazul suspendării programului, transmiterea cererilor de rambursare către Comisia Europeană este blocată cel puţin şase luni.

Deficienţele vizează activitatea unor evaluatori independenţi, a căror sarcină este aceea de a analiza modul în care sunt pregătite diferitele proiecte, evaluatori care au nevoie atât de o pregătire suplimentară, cât şi de introducerea unor criterii stricte, astfel încât proiectele necorespunzătoare să poată fi respinse încă din prima fază. Ministrul adaugă că în bugetul fiecărui minister există sume prevăzute pentru plăţile interne, adică pentru plata către organizaţiile care derulează proiecte. Orban a recunoscut că, dacă finanţarea poiectelor POSDRU s-ar suspenda până la sfârşitul anului, pierderea ar fi de ordinul a zeci de milioane de euro.