Colţul chinezesc de la poalele Cetăţii

Mai puţin de cinci lei, atât vă costă o incursiune în minunata lume a artei tradiţionale chinezeşti, o lume plină de culoare, fină şi delicată. La expoziţia găzduită la etajul Palatului Magna Curia din Deva nu veţi găsi nimic din kitsch-ul cu care ne-am obişnuit în ultimii ani – nici vorbă de sclipiciul sau plasticurile cu care identificăm produsele chinezeşti. Evantaiele, umbrelele şi broderiile chinezeşti vă aduc în faţă piese care fac parte dintr-una dintre cele mai mari culturi ale lumii.

Umbrela ridicată la rang de artă este principalul subiect al expoziţiei din Castelul Magna Curia

“Artă şi măiestrie în China – umbrele, evantaie, broderii” se numeşte expoziţia inedită, vernisată în prezenţa Ambasarorului Chinei în România, expoziţie care aduce iubitorilor de frumos piese extrem de valoroase şi, în acelaşi timp, delicate. Sunt aproape 150 de piese, printre care evantaie fine ori exemplare gigant, umbreluţe gingaşe şi, mai presus de toate, broderii atât de bine realizate încât ai impresia că prind viaţă. „Muncă de chinez bătrân”, poate spune încântat chiar şi cel mai neinspirat vizitator. Adevărul este că odată ce ai intrat în saloanele Magnei Curia, păşeşti parcă într-o lume – bibelou, pentru că asta îţi inspiră lucrările alese cu grijă, pe care ţi-e teamă să le atingi. Privirea este îndeajuns pentru a ghici materialul de basm al broderiilor, dar nu şi pentru mirosul îmbietor al evantaielor parfumate, meşterite în lemn de santal. “Ca să fiu sincer, am contribuit în mod deosebit pentru ca aceste piese să fie văzute de public. Eu trăiesc cu China de cel puţin 40 de ani. Se vorbeşte în ultima vreme de miracolul chinezesc, dar mai puţin se vorbeşte – ceea ce e dezolant – despre ceea ce a însemnat, înseamnă şi va însemna China pentru noi. China are o istorie dovedită documentar de peste şase mii de ani şi o cultură impresionantă”, spune Ioan Dobrică, secretarul Asociaţiei de Prietenie Româno-Chineză. Vizitarea expoziţiei costă 1,5 lei pentru copii şi 4,5 lei pentru adulţi, un preţ de nimic pentru minunăţiile pe care le veţi descoperi odată intrat – veţi afla că regiunea Hangzou este cea mai faimoasă pentru producţia de evantaie, dar şi că în China se păstrează şi acum o tradiţie inedită – în a treia zi a lunii martie, un cuplu îşi arată dragostea dansând sub aceeaşi umbrelă. Istoricii cred că prima umbrelă a fost meşterită, în urmă cu câteva mii de ani, în China din mătase şi tot în această ţară a apărut şi prima umbrelă din material impermeabil, obţinută prin ceruirea şi lăcuirea umbrelei din hârtie. În China Antică, forma umbrelei semăna cu un evantai mare prins de un mâner înalt.

Artă şi legende

Umbrela era considerată în China un simbol al bunăstării sau al gloriei. Acest banal obiect pentru cei din secolul 21 era odinioară un indicator al rangului, iar acum este utilizată la nunţile tradiţionale. Umbrela de Hangzhou este realizată manual şi îmbină practicul cu valoarea artistică. Cupa umbrelei se face din materiale precum hârtia uleiată, dantelă sau mătase, iar nervurile sunt tăiate din lemn fin de bambus, în aşa fel încât, atunci când este închisă, umbrela chinezească arată ca un baston. Umbrelele din mătase sunt deosebit de apreciate acum în China, dar se realizează de numai câteva zeci de ani. Materialele sunt diafane, dar rezistente şi sunt pictate cu piesaje, flori, păsări, dragoni şi fluturi. Deşi nervurile umbrelei sunt subţiri, sunt atât de robuste încât rezistă chiar şi pe cel mai arzător soare. Broderiile chinezeşti sunt cusute atât pe produse de uz casnic cât şi pe cele ornamentale. Pentru că broderiile chinezeşti sunt strâns legate de arta caligrafică, cărturarii participau la crearea broderiilor ornamentale. În expoziţie, văzul, pipăitul şi chiar mirosul sunt întregite de legendele vechi chinezeşti ilustrate ori povestite: “Ceea ce vedeţi aici este un bob de orez din cultura şi civilizaţia chineză. Avem aici şi capitolul mătase, pe care China o prelucrează de cinci, poate chiar de zece mii de ani, încă de pe vremea Împăratului Galben când soţiei lui, lucrând sub un dud, i-a căzut în bolul de apă fiartă – ştiţi că în China se bea apă caldă – un vierme de mătase. S-a uitat curioasă la el, a văzut că are o bucată mică, firavă, un fir şi, când a încercat să vadă ce este, a dat de ceva foarte rezistent, foarte frumos şi foarte plăcut la pipăit. Mătasea a ajuns în zilele acestea cel mai frumos material pentru îmbrăcăminte”, povesteşte încântat Ioan Dobrică.

China la palat

„Nu aş putea să spun că m-a impresionat cel mai mult un anumit lucru. Îmi place foarte mult cultura chineză, mi-aş dori să merg în China, dar nu ştiu dacă o să ajung vreodată. Îmi plac foarte mult broderiile. Sunt nemaipomenite”, spune Anca Bodean, una dintre sutele de persoane prezente la vernisaj. Şi vicepreşedintele fabricii de biciclete, Yang Xi, s-a arătat încântată de piese: „Da, foarte place! Asta e ceva special şi transmite la cultura China”. Expoziţia este impresionantă atât pentru textura şi culorile obiectelor, dar şi pentru mărimea unor piese, care depăşesc un metru şi jumătate în înălţime. Este cazul evantaielor gigant care au stârnit mirarea unor micuţe: “Oare cum îşi făceau vânt cu ăsta?”. “Am simţit aici profund prietenia cu poporul chinez”, a spus Huo Yuzhen, noul ambasador a Republicii Populare Chineze, unul dintre organizatorii expoziţiei. Gazdele sunt la fel de încântate: în prima zi a expoziţiei, în primele ore, zeci de vizitatori au admirat expoziţia: „China a lansat concepţia de soft power. Puterea şi măreţia unei naţiuni nu rezidă, în primul rând, în puterea ei militară sau economică, ci în cultura sa. Pentru că aceasta odată pătrunsă în inima oamenilor nu se mai şterge. (…) Prin această expoziţie, ne propunem familiarizarea publicului vizitator cu piese care au o tradiţie milenară, combinând cu succes latura funcţională cu cea estetică. Dincolo de utilitatea unor astfel de obiecte, acestea conferă persoanei care le poartă un plus de eleganţă şi rafinament.”, declară Liliana Ţolaş, directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, care administrează Palatul Magna Curia.

Fragilitate şi artă

Evantaiele sunt însă adevărate bijuterii, care combină broderia, caligrafia, pictura, literatura şi sculptura. Evantaiele cu hârtie neagră sunt elegante şi conţin texte literare, ori pasaje din Arta Războiului, în schimb, cele de mătase au peisaje pictate alături de poeme de dragoste. “Cele mai populare evantaie sunt cele pliabile, iar Hangzhou este faimos pentru producţia evantaielor de acest tip. Stinghiile evantaielor pliabile din Hanghzou sunt, de obicei, confecţionate din materiale preţioase, binecunoscutele evantaie negre de hârtie, cu lemn de santal şi din os, se numără printre cele mai frumoase lucrări de artă”, au scris cei de la Muzeul Ţăranului Român, instituţie care a găzduit expoziţia de la Bucureşti. În China, se cunosc sute de tipuri de evantaie, fiecare cu o anumită funcţie. Evantaiele de mătase erau folosite de doamnele din familiile înstărite, domnişoarele de onoare din palate purtau evantaie rotunde cu rolul de protecţie contra razelor soarelui, dar şi ca însemn imperial. În China Antică, evantaiele din mătase pictată, rotunde sau pătrate cu colţurile rotunjite, erau purtate în familiile nobiliare puternice. Servitoarele sau ţărăncile avea evantaie realizate din frunze de papură. Cărturarii deţineau evantaie pliate, apărute în timpul dinastiei Song (960 -1279). Evantaiul din pene de gâscă al lui Zhunge Liang, considerat cel mai bun strateg al Chinei Antice, simboliza calmul, agerimea şi înţelepciunea. Doar evantaiele Hang se împart în 400 de tipuri, de la cele din hârtie neagră sau albă, la evantaie din mătase, lemn parfumat, pene de păun, din os sau puf de păsări. Există evantaie paravan, evantaie portabile, evantaie pălărie şi evantaie pentru dansatori. După ce sunt pictate sau scrise, devin opere de artă. Cele mai semnificative tipuri sunt ilustrate în expoziţia de la Magna Curia, care va fi deschisă la Deva timp de două săptămâni, după care va lua drumul Clujului.

Când fluturii ţes

Brodatul este considerat în China artă tradiţională, cu o lungă istorie legată în principal de creşterea viermilor de mătase şi de producerea mătăsii. Astfel, industria brodatului s-a dezvoltat pe măsura apariţiei şi dezvoltării produselor din mătase. La început, brodatul se realiza cu fire de mătase pe o pânză de mătase. Documente antice consemnează existenţa acum mai bine de 4000 de ani a unor costume brodate, care se purtau de şefii unor triburi. Broderiile s-au dezvoltat îndeosebi în timpul dinastiei Han (206 î.e.n. – 220 e.n.), pentru ca în dinastiile Tang şi Song, până în 1279, să devină un meşteşug cunoscut de fiecare femeie. Mai mult, fetele gata de măritiş erau apreciate după calitatea broderiei. Cele patru şcoli de brodat sunt cele din Suzhou, Hunan, Sichuan şi Guangdong, dar există multe alte stiluri regionale. Broderia de Suzhou este caracterizată prin realizarea migăloasă a unor modelele vii, cu desene frumoase şi culoari elegante. Una dintre piesele reprezentative ale şcolii este „Pisica”. Este o broderie realizată pe ambele feţe ale unei pânze de mătase foarte subţiri, cu un fir de mătase de mărimea firului de păr, care este împărţit în 2, 4 şi chiar mai multe fire folosite în broderie. Animalul astfel brodat pare viu şi uşor de vizualizat din orice unghi al piesei. Doar ochii pisicii conţin circa 20 de nuanţe de culori. Dimpotrivă, broderia de Hunan este caracterizată de austeritatea coloritului realizat prin folosirea culorilor alb, negru, gri închis sau deschis. Broderia realizată astfel se aseamănă cu tablourile. Broderia de Sichuan foloseşte satin şi mătasea colorată, pe care cusătura se face îngrijit şi rafinat, cu un colorit delicat. Broderia de Guangdong se face din împletituri complicate, cu culori vibrante. Variaţia luminii şi umbrei evocă tablorile occidentale sau dau efect de basorelief. Dintre broderiile executate în alte stiluri, se remarcă cea lucrată cu fire de păr, apărută acum 800 de ani.