S-a dus zăpada, revin incendiile de vegetaţie

Nici nu s-a topit bine zăpada de pe miriştile şi păşunile judeţului Hunedoara că au reînceput să apară incendiile de vegetaţie. Deşi comit o infracţiune, proprietarii suprafeţelor în cauză scapă nepedepsiţi şi rămân şi cu subvenţiile acordate de APIA.  

Curăţarea suprafeţelor agricole prin ardere necontrolată este o soluţie dăunătoare, ilegală, uneori periculoasă chiar şi pentru traficul rutier, dar extrem de ieftină

Sâmbătă şi duminică, peste 30 de hectare de mirişti şi păşune au ars, focul fiind pus de proprietarii acestora, care astfel doresc să le “igienizeze” fără cheltuială şi muncă. În 48 de ore, pompierii au avut de lucru cu 18 incendii de vegetaţie uscată în apropiere de oraşele Deva, Hunedoara, Brad şi Geoagiu şi pe raza comunelor Ilia şi Baru. Iar pompierii se tem că acesta este doar începutul: în zonele montane zăpada încă nu s-a topit, aceştia temându-se că vor avea din nou probleme mari, de genul incendiului din Masivul Şureanu, din toamna anului trecut, unde au ars peste 400 de hectare de litieră de pădure.

În total, anul trecut, pe raza judeţului Hunedoara au ars mai bine de 1500 de hectare de mirişti, păşuni şi litieră, iar numărul incendiilor de acest gen la care pompierii au fost nevoiţi să intervină s-a apropiat de 700. Nici atunci şi nici acum nu s-au identificat autorii. În toamna anului trecut, vreme de trei săptămâni, locuitorii Devei s-au sufocat din cauza fumului adus de vânt de deasupra miriştilor incendiate de lângă oraş. Metoda arderii este folosită de proprietarii de suprafeţe agricole pe motiv că o curăţare “ca la carte”, făcută mecanizat sau manual, i-ar costa între 200 şi 500 de lei pe hectar.

Instituţii neputincioase

Arderea este însă sancţionată de APIA, care poate suspenda plata subvenţiei pentru suprafeţele deţinute de proprietarul în cauză (171 de euro la hectar pentru culturile de grâu şi porumb, 220 de euro pentru păşunile îngrijite mecanizat şi 280 de euro la hectar pentru păşunile întreţinute manual). La finele anului trecut, APIA Hunedoara a încercat încă o dată să limiteze fenomenul, însă fără succes. “Am făcut controale, am identificat autorii, dar majoritatea celor vizaţi ne-au adus adeverinţe de la Detaşamentul de Pompieri, conform cărora nu ei sunt autorii incendierilor. În 2011, doar în şapte cazuri am reuşit să dovedim fapta şi să putem suspenda legal plata subvenţiei”, spune directorul APIA Hunedoara, Veronica Borungel.

Nici Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului şi nici Garda de Mediu nu au şanse mai mari de reuşită atunci când aplică amenzi proprietarilor de terenuri agricole incendiate. Aceştia contestă sancţiunile în instanţă şi au câştig de cauză pentru că niciunul dintre ei nu este surprins asupra faptului.

Sfaturi pentru “piromani”

După ce au constatat că nu au cu cine se înţelege când vine vorba de interdicţia arderii miriştilor, pompierilor nu le-a rămas decât să întocmească o listă cu sfaturi pentru arderea controlată a vegetaţiei uscate. Aceştia le atrag atenţia proprietarilor că arderile trebuie să aibă loc doar ziua, atunci când nu bate vântul şi doar sub supravegherea cel puţin a unei persoane. Miriştile trebuie mai întâi parcelate în suprafeţe de cel mult 10 hectare prin executarea unor fâşii arate.

De asemenea, proprietarii trebuie să aibă la îndemână substanţe şi mijloace de stingere a flăcărilor, în cazul în care acestea depăşesc suprafaţa vizată. Trebuie avută în vedere şi protejarea clădirilor, a căilor de comunicaţie şi prevenirea extinderii focului spre păduri. Arderile de acest fel pot fi făcute doar dacă proprietarul are permis de lucru cu focul, emis de primărie. Nerespectarea acestor reguli se poate sancţiona cu amenzi cuprinse între 1000 şi 2.500 de lei.