Monument făcut scrum de incendiile inconştienţilor

Articolul a fost vizualizat de 1,764 ori

Biserica – monument cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din satul Gialacuta, comuna Brănişca, a dispărut luni într-un incendiu. Flăcările au provenit de la un incendiu de mirişte plecat din Săliştioara, satul vecin, incendiu care a trecut prin litiera de pădure şi a cuprins monumentul şi parte din cimitir. Autorităţile au scăpat definitiv situaţia de sub control, lucru dovedit de simplul fapt că în doar trei săptămâni din martie, în judeţ, au ars suprafeţe mai mari decât pe parcursul întregului an 2011. 

Preoţii speră să poată recupera măcar câteva mici obiecte cu valoare spirituală din biserica-monument distrusă de incendiu

Luni, în jurul orei 11, localnicii din satul Gialacuta au observat că flăcările unui incendiu de vegetaţie uscată plecat dinspre Săliştioara, satul vecin vecin, au trecut peste deal şi s-au apropiat de vechea biserică din lemn. Traian Maier, bătrânul în vârstă de 82 de ani care locuieşte la baza colinei pe care este situată biserica, spune că a fost primul care a văzut focul apropiindu-se de lăcaşul de cult. “Am un telefon acasă, care merge cât de cât. Am sunat pădurarul. O venit, s-o uitat, dup-aia nu mai ştiu eu când o apucat el să anunţe pompierii. După vreo două ceasuri or venit şi pompierii. Îi mare păcat domnule ce s-o întâmplat. Mă doare inima. Aici mi-am botezat toţi cei trei copii. Doamne apără şi păzeşte. Uitaţi-vă ce dezastru”, spune bătrânul, arătând spre grămada de cenuşă care, la o zi după incendiu, continuă să mai fumege. Vecina lui nea’ Maier, Ana Rus, spune că, în cei 84 de ani de viaţă, toţi petrecuţi în Gialacuta, nu a mai văzut aşa ceva.

A observat incendiul ceva mai târziu. “Am strigat încolo şi-ncoace. M-am dus la vecinu, da degeaba. Până or venit pompierii, săracii, o ars tătă beserica”. Bătrâna se opreşte din explicaţii pentru că deja e cuprinsă de sughiţurile plânsului. Se linişteşte puţin şi adaugă “Pompierii or venit cu maşina aia mare până la mine la poartă, da de-aici încolo n-or mai putut urca. S-or luat şi s-or dus pă jos cu ce-or avut la mână, da nuş dac-or fi putut face ceva”.

Pe la marginile fostului lăcaş, trei preoţi, toţi de la Episcopia Hunedoarei, încearcă timid să vadă dacă se mai poate recupera câte ceva. Stau o jumătate de ceas şi nu reuşesc să scoată mare lucru din scrumul fierbinte. Renunţă la idee şi pleacă, spunând că vor încerca după ce focul se va stinge de tot să vadă ce mai pot salva. Refuză însă să vorbească cu reporterii pe motiv că nu sunt abilitaţi în acest sens şi nu vor să iasă din limitele ordinelor interne. La capătul la care era odată mica clopotniţă a bisericii se mai disting doar câteva bucăţi din clopot şi doar foile de tablă puse nu demult pe acoperiş mai dau impresia că sunt încă întregi.

“Mai mult am stat şi ne-am uitat cum arde”

Se pare că pompierii de la Ilia, cea mai apropiată unitate de zona respectivă, au ajuns la biserică după o oră de la primirea sesizării telefonice. Drumul extrem de îngust de pe ultimii cinci kilometri i-a făcut să întârzie. În plus, dotările cu care s-au prezentat la foc au fost total nepotrivite: “Au venit cu o maşină de-aia mare, care abia mai încape pe drumul îngust. N-au putut să urce cu ea ultimii 200 de metri până la biserică, iar furtune aşa de lungi nu au în dotare. Am mers şi noi, acolo şi poliţia. Pompierii nu au mai putut decât să decupleze reţeaua electrică. În rest, mai mult am stat şi ne-am uitat la ea cum arde, că nu am avut cum să intervenim”, mărturiseşte revoltat viceprimarul comunei Brănişca, Marian Popescu.
Preotul care slujeşte în zonă, părintele Duţu, nu mai poate acum decât să spere că măcar câteva obiecte din vechea biserică se mai pot recupera: “Este trist, foarte trist ce s-a întâmplat. Nu ştiu ce-o să facem. O să trebuiască să găsim alt loc în care să ţinem slujbele în sat. Cel care a provocat focul este un neisprăvit. El a reuşit printr-un gest inconştient să distrugă un monument pe care nu au reuşit să-l distrugă atâţia duşmani ai românilor vreme de aproape 400 de ani”.

Se impun schimbări de legislaţie

În ultimele două săptămâni, pompierii hunedoreni au fost nevoiţi să se lupte zilnic cu zeci de incendii de vegetaţie uscată. Doar duminică au avut 70 de asemenea intervenţii pe raza judeţului. De la începutul lunii şi până acum, ei au inventariat peste 450 de incendii în care au ars mai bine de 2000 de hectare de mirişti şi păşuni, precum şi 400 de hectare de litieră de pădure.

Aşa arăta biserica – monument de secol XVll din Gialacuta, duminică, 18 martie

Proprietarii de terenuri sunt obligaţi de legislaţie să-şi cureţe terenurile dacă vor să primească subvenţii de la APIA pentru ele şi aleg, tot timpul, varianta cea mai ieftină – incendierea. Reprezentanţii APIA Hunedoara spun că nu există nicio formă legală prin care aceştia să poată fi pedepsiţi: “Dacă nu recunosc că ei au fost cei care au dat foc, nu li se poate face nimic. Trebuie schimbată legea în aşa fel încât pentru orice suprafaţă agricolă arsă să se dea amendă şi să se suspende subvenţia, indiferent dacă se dovedeşte sau nu că proprietarul este cel care a iniţiat focul. Altă soluţie nu cred că mai există”, spune directorul APIA, Veronica Borungel, care adaugă că va formula o propunere de modificare a legislaţiei în acest sens, sperând că modificările vor fi luate în seamă şi puse în vigoare până la vară, când se aşteaptă un nou val de incendii provocate de fermieri.

În cazul bisericii de la Gialacuta, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Hunedoara a anunţat că va depune o sesizare penală pentru distrugerea unui obiectiv de patrimoniu de importanţă naţională, cum a fost lăcaşul de cult din satul amintit.

Un monument important

Aşa arăta biserica – monument de secol XVll din Gialacuta, duminică, 18 martie

În Gialacuta mai locuiesc permanent doar nouă bătrâni. Numărul rezidenţilor creşte spre 20 de primăvara până toamna. Cu toate acestea, o dată la două-trei săptămâni un preot venea aici ca să slujească în biserica-monument. Acum, după cum spun reprezentanţi ai Episcopiei Hunedoarei, cel mai probabil slujbele se vor derula într-o capelă ce va fi amenajată în clădirea fostei şcoli.

Biserica de la Gialacuta a fost ridicată în jurul anului 1660. Dimensiunile sale reduse (8 metri lungime, patru lăţime şi doar 1,7 metri înălţime până la primele grinzi), picturile vechi şi importanţa sa simbolică au clasat lăcaşul de cult pe lista celor mai importante monumente din România. Stăpânirile străine care s-au succedat în Transilvania au menţinut veacuri la rând interdicţia pentru credincioşii ortodocşi de a-şi ridica biserici din piatră, aşa că şi localnicii din satul amintit au fost nevoiţi să se mulţumească cu micuţa lor biserică din lemn. Lăcaşul de cult, care a supravieţuit mai bine de trei veacuri, a fost distrus de flăcări în doar trei ore, din cauza unui gest inconştient.

Tags:

About Ciprian Iancu