Cetăţile dacice au bani, dar încă nu au stăpân

Articolul a fost vizualizat de 3,455 ori

Aproape 10 milioane de lei au la dispoziţie anul acesta arheologii care se ocupă de cercetarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Această alocare bugetară decisă de Ministerul Culturii depăşeşte, de departe, întreaga sumă de bani alocată de Guvern pentru cetăţi în ultimii 30 de ani. Mare parte din buget va fi cheltuită pe diverse dotări logistice, de la maşini şi ustensile până la generatoare electrice, aparatură de laborator şi containere de cazare. Arheologii pot spune că, cel puţin pe termen mediu, şi-au rezolvat problema. Rămâne însă în aer problema administrării zonei. Secretarul General al Guvernului, Attila Dezsi, spune însă că anul acesta speră să fie adoptată legea care să creeze zona cu statut special, administrată corect şi coerent. 

Cetăţile dacice au acum bani pentru cercetare, dar mai au nevoie şi de legea specială mult promisă de guvernanţi

În 2012, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj – Napoca are la dispoziţie aproape 100 de miliarde de lei vechi pentru a se dota corespunzător şi pentru a intensifica cercetările arheologice din cetăţile dacice. Mai bine de jumătate din sumă se va duce pe dotări de ordin logistic, iar achiziţiile se vor face chiar în perioada următoare.

Cetăţile, “invadate” de containere

Directorul MNIT, Carmen Ciongradi, spune că vor fi necesare, în primul rând, cel puţin 30 de containere în care să fie amenajate spaţii de cazare, laboratoare, birouri şi depozite pentru patru dintre cele şase cetăţi ale complexului de fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costeşti-Cetăţuie şi Piatra Roşie. “În perioada imediat următoare vom începe procedurile de achiziţie pe SEAP şi sperăm ca la vară arheologii să nu mai fie nevoiţi să doarmă în corturi. Din momentul în care vom avea dotările prevăzute în proiectul nostru, cercetarea la faţa locului se va putea derula vreme de şase luni pe an, şi nu doar câteva săptămâni ca până acum. Pe scurt, şase luni se vor face cercetări la faţa locului, iar în celelalte şase luni, se vor derula procedurile de cercetare ori restaurare la sediul muzeului”, adaugă Carmen Ciongradi.

Conform acesteia, banii sunt distribuiţi pentru trei mari capitole: dotările logistice (capitol care va înghiţi mai bine de 5 milioane de lei), cercetarea arheologică şi cercetările din domenii conexe (geologie, topografie, numismatică etc.). “Cheltuielile de ordin logistic vor fi mai mari pentru că vorbim despre aproximativ 30 de containere pe care intenţionăm să le achiziţionăm, despre aparatura necesară, dar şi despre asigurarea unor condiţii minime de trai pentru arheologi, începând de la apă curentă, duşuri, toalete, energie electrică şi până la amenajarea câte unui laborator de cercetare, a unui depozit şi a unui birou pentru fiecare dintre cele patru cetăţi vizate. Anul acesta, prioritară va fi Sarmizegetusa Regia”, adaugă Ciongradi. Directorul MNIT spune că, deocamdată, nu s-a decis unde anume vor fi amplasate containerele, însă precizează că, în orice caz, ele nu vor fi puse pe siturile arhologice.

În pericol să fie scoase din patrimoniul UNESCO

Complexul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei a fost inclus în patrimoniul UNESCO în 1999. La fiecare 10 ani, o comisie internaţională UNESCO ar trebui să facă o reevaluare a fiecărui obiectiv, pentru a decide, printre altele, dacă acesta rămâne pe lista patrimoniului cultural mondial sau nu. Reprezentanţii Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO au încercat şi au reuşit să tragă de timp. În cazul în care controlul UNESCO ar fi venit în 2009, ar fi constatat situaţia dezastruoasă în care se aflau cetăţile, începând de la lipsa unui administrator, continuând cu lipsa unor măsuri clare de protecţie şi terminând cu lipsa unor obiecte elementare: indicatoarele rutiere. “Am mai tras de timp, şi încă se mai încearcă să se amâne momentul evaluării în speranţa că, în următoarele luni, lucrurile se vor îndrepta. În 2009 şi-n 2010 m-am străduit să trag semnale de alarmă, dar am rămas cu impresia că nu fac decât să merg prin nisip. Monumentele trebuie măcar delimitate şi semnalizate corespunzător. În stadiul în care se află acum, riscă să fie scoase de pe lista obiectivelor UNESCO”, spune Şerban Ursu, fost secretar-general al comisiei naţionale pentru UNESCO, acum responsabil pe probleme de ştiinţă în cadrul aceluiaşi for.

Proiectul e tot la Ministerul Mediului

Ghinionul cetăţilor dacice a început să se manifeste mai deranjant începând din 2000, când noi prevederi legislative de mediu au început să încurce şi mai mult situaţia de ansamblu, cetăţile fiind pe teritoriul unui parc natural, iar regulile şi procedurile devin mai multe, mai stufoase, unele fiind chiar contradictorii. Mai ales în ultimii 15 de ani, complexul dacic a fost sufocat de legi incoerente, pe care de mai bine de doi ani specialişti din judeţ şi de la centru încearcă să le descâlcească, astfel încât legislaţia de mediu să nu se mai bată cap în cap cu cea referitoare la patrimoniu. Anul trecut, ministrul culturii, Kelemen Hunor, şi premierul de la acea vreme, Emil Boc, anunţau, pe parcursul unei vizite la Sarmizegetusa Regia că, cel mai târziu în toamna lui 2011, va fi comunicată o soluţie legislativă pentru cetăţile dacice. Se reitera ideea mai veche a unei zone speciale, administrată de o singură instituţie, care să se ocupe atât de problemele de mediu cât şi de cele de patrimoniu. În toamnă, abia s-a ajuns la întocmirea unui memorandum, acceptat până acum de Ministerul Culturii şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor, acesta din urmă stabilind şi o structură specială de pază şi protecţie formată din 80 de oameni. “Proiectul se află acum la Ministerul Mediului, unde se lucrează, practic, la descompunerea zonelor speciale de conservare şi delimitarea situurilor Natura 2000. Este un proces care durează, din păcate. Totuşi, cred că în acest an vom avea gata o lege specială pentru cetăţile dacice”, spune Attila Dezsi, Secretarul General al Guvernului, fost prefect al judeţului Hunedoara.

About Ciprian Iancu