La “vânătoare” de cerşetori

Când daţi, ştiţi cui şi pentru ce daţi? Cerşetoria reprezintă una dintre cele mai grave forme de exploatare prin muncă a copilului, aşa că mai mulţi angajaţi de la Protecţia Copilului Hunedoara, însoţiţi de poliţişti locali, au plecat în căutarea celor care îşi scot copiii la cerşit, în Deva. Sunt zeci de asemenea persoane în evidenţele lor, care se folosesc de cei mici pentru a apela la mila trecătorilor. Echipele au verificat parcările supermarketurilor, gara şi autogara oraşului. 

Copilul mic, flămând şi chinuit este cel mai bun element de “marketing” al cerşetorilor

De-abia a trecut de ora 9 şi dimineaţa de primăvară timpurie nu s-a scuturat încă de temperaturile scăzute. În colţul unui supermarket din zona Gării, un tânăr brun plimbă în braţe un bebeluş cu picioarele apărate de frig doar de simple şosete. La pas, tânărul caută cu privirea potenţiali “clienţi”… Nu mai apucă să-i abordeze, că poliţiştii locali îl invită la maşină: “N-am făcut nimic!”, se scuză bărbatul, încercând să-şi scuture umărul de sub mâna omului legii: “N-am cerşit!”. “Hai, hai…”, zice omul în uniformă şi îl îndreaptă spre maşina parcată ferit să nu bată la ochi celor ieşiţi la întins mâna. Ce face cu bebeluşul? “Nimica”, vine răspunsul, “Stăteam aicea, nu ceream de la oameni…”, explică împricinatul cu o faţă lungă. Poate a venit la cumpărături? “Da, da”, se agaţă tânărul de soluţia care i se pare că l-ar scăpa de intervenţia poliţiei. “Stau aici peste linie, eu muncesc, spăl la oameni cu ziua, la maşini, aici, în parcare”.

Copilul are numai şase luni şi doarme dus în braţele sale. Nu-i pasă încă de lumea în care s-a născut. Apare şi şeful pazei de la magazin: “Îl cunoaştem, e client vechi, a mai fost pe aici, dar ne-am descurcat cum am putut. Sunt mai mulţi, chemăm poliţia locală, dă amenzi, i-am mai certat noi, altceva, ce să le facem? Vin cei mai mulţi seara, după ora 18.00. Vin în grup, sunt şi violenţi unii, scuipă, înjură, ne ameninţă că ne sparg geamurile”, povesteşte Aurel Tololoi. Omul îi cunoaşte pe toţi – care spală maşini, care cerşeşte care fură şi cât: “Eu am calculat că aşa cam în fiecare zi şi de fiecare persoană obţin 50 de lei. Ieri am prins o ţigăncuţă micuţă, avea 10 ani şi să vă spun ce a furat! O vopsea de păr! Şi nu era singură, era cu o doamnă care cică o întreţine, o duce la şcoală… Am întrebat-o pe aia mică în ce clasă este, fetiţa mi-a spus că nu merge la şcoală. Asta e, sunt adulţi care se folosesc de copii”, zice omul supărat şi sătul de atâta târguială cu unii şi cu alţii. Şi totuşi, şi acum se întreabă “De ce nu a furat o ciocolată? Fetiţa s-a uitat în jos nu a mai zis nimica”.

Flămânzi şi murdari

Mergem iar spre maşina poliţiei, unde tânărul încearcă să legene bebeluşul: “Ia auziţi ce zic cei de la pază: că la cerşit veniţi”. Pus în faţa declaraţiilor, brunul se răzgândeşte: “Ştiu că e urât să te foloseşti de un copil, că nu poţi să trăieşti pe spatele lui, da nu-i mai urât să furi, să dai la oameni în cap? Dacă aveam unde să mă duc la lucru, mă duceam, nu veneam să-mi dea alţii”. Cei de la Protecţia Copilului se apropie: “Se pare că vine dintr-o familie care are probleme cu poliţia TF, că vine de multe ori, dar mai schimbă copiii”. Poliţistul local vrea să închidă uşa şi tânărul întreabă: “Ce faceţi cu mine?”. Îl vor duce la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) unde va fi luat în evidenţă, va da declaraţii şi îi vor veni pe cap controale de la primărie. Gata cu cerşitul, pentru câteva ore bune. Echipele mixte ieşite prin Deva la vânătoare de adulţi care îşi scot pruncii la cerşit o iau la pas prin gară. În câteva minute, poliţiştul aduce un băiat care cere bani lângă un fast-food. Micuţul o arată pe mă-sa, o doamnă cu fuste largi şi înflorate care şade într-un colţ liniştită şi soarbe o cafea. În spatele ei, are o mogâldeaţă de copil, căruia îi curge rău nasul şi mestecă încet ceva care se dovedeşte a fi o gumă de mestecat. Este fetiţă şi are doi ani şi şase luni. Se joacă cu linguriţa de plastic murdară scoasă din cafeaua maică-si, care ţine strâns în braţe ceva bine înfofolit. Nici nu îţi dai seama dacă poartă un bebeluş acolo sau o păpuşă, fiindcă locul capului este acoperit cu o batistă relativ albă. Se scoală vociferând: “Io nu am făcut nima domnule…”. Şi uită de fetiţa mică, pe care poliţistul local o strigă în ţigăneşte “amande mo, amande mo!”.

Poliţia locală din Deva încearcă să descurajeze cerşetoria, fără prea mare succes, deocamdată. Cerşetorii sunt peste tot

Cei de la Protecţia Copilului iau fetiţa care priveşte speriată după mama ei, dar nu scoate un sunet, doar întinde mânuţa murdară şi i se prinde zdravăn de fustă: “Auzi, dom-le, m-ai găsit la cerşit!?”, se sfădeşte femeia cu poliţistul: “Taci, e copilul tău? Dacă e al tău băiatul, vii cu noi!” Femeia însă, nu şi nu, şi se vede de la o poştă că e obişnuită cu asemenea “preluări”: “M-aţi luat de la cerşit? Nu! Eu am ieşit la gară să-mi beau cafeaua, mă confundaţi!” Scandalul o sperie pe micuţa de doi ani şi când, într-un final, maică-sa se decide să urmeze echipa şi merge iute în spatele poliţiştilor, copila izbucneşte în plâns purtată aproape pe sus, agăţată de mâna femeii. În braţe, femeia leagănă pruncul de numai două luni.

Copilărie bolnavă

La sediul DGASPC, lucrurile încep să se lămurească: femeia e despărţită de soţ, nu mai stă în Deva, ci în Bistriţa, dar a venit cu fetele în vizită, şi-a luat băiatul şi a mers în gară. Nu recunoaşte în ruptul capului că micuţul cerşea, doar băiatul, speriat că va fi luat din plasamentul mătuşii, izbucneşte în plâns şi se roagă de angajaţii DGASPC: “Nu mă luaţi, vă rog, nu mai cerşesc, mă duc la şcoală. Vă rog…”, imploră micuţul. E “Ziua Internaţională a Copiilor Străzii” – nu-l ia nimeni de la familie, inspectorii încearcă doar să-l sperie, să-l facă să înţeleagă că asta nu e copilărie, ce trăieşte el acum. Situaţia bărbatului e şi mai gravă: cei de la Protecţia Copilului descoperă că bebeluşul nici măcar nu este al lui, este “împrumutat” de la o fină, pe care oamenii încearcă să o sune să vină să-şi ia pruncul. Şi femeia vine – cu alai, bocind, urmată de câteva fete şi spune disperată că habar nu avea ce se întâmplă: “Nu mi-o spus doamnă că-l duce la cerşit, mi-o zis că io promis cineva că-i dă haine pentru el şi să-l las să-l vadă ce mărime are. Nu ştiam că cerşeşte”.

Poliţiştii bănuiesc însă altceva: soţul femeii este la Bârcea, în penitenciar, condamnat pentru furt, iar fata s-a încurcat cu “naşul”, care o întreţine scoţându-i micuţii la cerşit. Banii merg de multe ori la “păcănele”, pasiunea bărbatului. O lume strâmbă, de la început: “Majoritatea provin din familii disfuncţionale, monoparentale sau familii dezorganizate, cu mulţi copii, cu părinţi care nu au loc de muncă, părinţii sunt de multe ori consumatori de alcool sau au şi alte vicii, iar în atenţia familiei, copilul este lăsat pe locul doi”, spune Lenuţa Olari, şefa serviciului de intervenţie în regim de urgenţă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara.

Pentru angajaţii de aici, lupta împotriva părinţilor care ies la cerşit cu copiii este de multe ori zadarnică, atât timp cât aceştia continuă să-şi scoată pruncii pe stradă după ce au promis judecătorilor că nu vor mai face asta niciodată. Nici ce se întâmplă în ţară nu domoleşte fenomenul: “Am putea spune că aceste cazuri de cerşetorie sunt în creştere, având în vedere criza economică prin care trecem, faptul că traversăm o perioadă dificilă, la care se adaugă situaţia unor familii disfuncţionale, care au prbleme cu copiii care au carenţe de educaţie. Noi avem în evidenţă un număr de 12 cazuri, pentru o parte sunt acordate deja servicii de specialitate, am instituit şi măsuri de protecţie pentru cinci copii, iar pentru un număr de şapte avem doar planuri de intervenţie cu primăria”. Acţiunea “Stop Cerşetoria!” a avut loc în data de 21 martie, zi care, în 1998, a fost declarată Ziua Internaţională a Copiilor Străzii. Părinţii acestora preferă să-şi trimită copiii la cerşit, în stradă, cu hainele murdare şi rupte. Îi ţin flămânzi şi bolnavi în frig şi vânt. Apelarea repetată la mila publică este o afacere sigură şi o sursă de venit uşoară pentru părinţii copiilor.