Jurnal de pescar: Pescuit dificil pe Cinciş

Articolul a fost vizualizat de 3,094 ori

Am obişnuit ca în fiecare an să vă povestesc primele experienţe de pe lacul Cinciş, de regulă partide de primăvară la babuşcă, oblete şi chiar plătică. De fiecare dată am indicat informaţii preţioase – locuri fierbinţi, nivelul apei, nadele folosite, frecvenţa cu care intră peştii, trucuri şi şmecherii în atragerea peştilor pe vad, într-un pescuit simplu la vargă.

Nu-i de pescuit în această perioadă pe Cinciş, cel puţin până nu se stabilizează vremea şi nu creşte puţin nivelul apei

Anul acesta, prima partidă pe Cinciş a coincis şi cu prima partidă pe anul în curs, spre ruşinea mea. Însoţit de prietenii mei Alin Niţă, cu care ne-am mai întâlnit aici în cadrul rubricii de pescuit, şi cu Daniel Pavalache – un hunedorean repatriat în oraşul de pe malurile Cernei după o rătăcire de vreo 16 ani prin Grecia, mare amator al pescuitului maritim, ne-am hotărât să abordăm malul de sub motel, situat în imediata vecinătate a fostei discoteci Laguna. Am abordat acest mal din pricină că pe malul opus, de sub livada cu pruni, nici vorbă să poţi pescui în această perioadă din cauza nivelului scăzut al apei. Cu o săptămână înainte am inspectat mai tot malul de la şosea, până în coada lacului, şi ne-am minunat de cât de mult este scăzut barajul. Din loc în loc, am putut observa însă pescari care dădeau după babuşti, iar prin zona podului I şi II chiar am văzut pescari ce duceau la portbagaj capturi frumoase. Am fi preferat un pescuit pe Valea Linginii, acolo unde anul trecut am dat în peşti serios în această perioadă, numai că acolo nici urmă de apă, doar lut şi crengi rămase răzleţe descoperite. Mai încolo, în zona vilelor din coada barajului, nu mai era decât cursul firav al Cernei, care alimentează lacul, însă ne putem aştepta la vremuri mai bune. Cu câteva zile înainte să mergem noi pe baraj, prietenul meu Alin Niţă a fost la pescuit exact în acelaşi loc de lângă Laguna, unde a prins bine babuşcă şi oblete gigant.

Lângă “lagună”

După câteva zile, când ne-am dus din nou împreună, a fost surprins plăcut să descopere că nivelul apei crescuse considerabil, cu peste 1,5 metri, semn că lacul se umple, iar peştele va avea unde să depună în perioada de prohibiţie. Din păcate pentru noi, pe lac bătea un vânt turbat, iar pe suprafaţa apei erau valuri semeţe. Noi eram pregătiţi cu monturi uşoare pentru vergile de 5 şi 6 metri, pentru un pescuit în mal, cu plute ce nu depăşeau 1,5 grame, iar eu, spre exemplu, pescuiam cu plută de 0,75 de grame. Ne-am gândit că ar fi indicate plutele de 2 grame, poate chiar mai grele, însă ne-a fost lene să mai schimbăm monturile, aşa că am încercat să pescuim fin, aproape imposibil în prima oră, din cauza curenţilor. Fireşte că sliderele şi-ar fi făcut treaba foarte bine, dar nu aveam match-uri la noi, doar câteva wagglere în rucsac. Nu ne-a fost foarte clar dacă peştele umblă sau este prin zonă, pentru că apa era rece, tulbure, aşa că nu ne-am dat prea mult silinţa să şi prindem.

Am încercat să facem un pescuit-test cu o nadă nouă – Silver X River de la Dynamite Baits, o nadă de granulaţie foarte fină, roşiatică la culoare, bună pentru babuşcă, roşioară, plătică şi oblete, bună pentru „fast and slow moving waters”, după cum scria pe pungă. La aceasta am adăugat o jumătate de pungă de Benzar Ice Mix, de culoare deschisă, pentru că am considerat că s-a cam dus sezonul în care ar fi fost bună cea închisă la culoare; puţin pământ de la Maros Mix – Losz – foarte bun pentru pescuitul pe ape stătătoare, fin şi uşor colant. Apoi am adăugat în nadă puţin aditiv lichid Benzar Mix cu aromă de coriandru, bun în general pentru babuşcă, roşioară şi plătică. Nu am reuşit să nădim decât aiurea, fără a putea pescui la punct fix din cauza vântului şi tot ce am prins au fost o babuşcă şi un biban. Am plecat bătuţi de vânt, după mai puţin de trei ore de pescuit, bucuroşi de faptul că drumul care coboară de lângă motel, spre discoteca „Laguna”, este practicabil chiar şi cu maşină mică.

Tags:

About Bogdan Leu