Reforma industrială a trecut, poluarea a rămas

După topirea zăpezilor, primăvara a lăsat la vedere în judeţul Hunedoara gunoaiele aruncate la întâmplare. “Oropsiţii”, locuitorii judeţului care inhalează cele mai dense pulberi, sunt devenii şi, mai ales, cei care locuiesc în apropierea aşa-numitei şosele de centură a municipiului reşedinţă de judeţ, care este şi şosea europeană. 

Deva rămâne oraşul cu cel mai poluat aer din judeţ

În Hunedoara datele nu sunt foarte concludente, pentru că aici – după defectarea instalaţiei performante care măsura poluarea în oraş, măsurătorile se fac numai în zona Spitalului Municipal “Dr. Alexandru Simionescu”, cunoscută pentru zona verde care o înconjoară. Valoarea maximă admisă la pulberile în suspensie este de 0,050 miligrame pe metrul cub, iar valorile medii măsurate în luna februarie 2011 au fost de 0,026, comparativ cu 0,033 miligrame pe metrul cub, în februarie 2012. “Deşi valorile pulberilor în suspenie sunt aproape la jumătate din valoarea maximă admisă, un disconfort tot există. La Hunedoara, pompa noastră este amplasată în curtea spitalului, însă asta nu înseamnă că valorile pe care le indică aceasta sunt valabile pentru tot oraşul. În zonele intens circulate valorile sunt, cu siguranţă mai mari şi pot fi chiar şi depăşite”, explică şefa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM), Georgeta Barabaş.

În Deva, funcţionează două staţii automate, care afişează permanent nivelul poluării aerului: una este situată pe Calea Zarandului, în apropierea staţiei de epurare, iar cealaltă este amplasată în oraş, pe strada Carpaţi. Numai în acest an, în Deva au fost înregistrate 43 de depăşiri ale valorii maxime admise în ceea ce priveşte pulberile în suspensie, dintre care 32 numai în zona şoselei de centură (DN7 sau E68 – Calea Zarandului).

Săracii inhalează aer mai curat

Autorităţile de mediu susţin că nivelul de poluare al aerului creşte în raport direct cu aglomeraţia, cu numărul fabricilor şi cu intensitatea traficului. “Deşi oraşele sunt aproximativ de aceeaşi mărime, nu putem face o comparaţie între Deva şi Hunedoara, în primul rând pentru că măsurătorile se fac cu aparatură diferită. În Hunedoara facem măsurători în sistem clasic, manual, care dau o mulţime de erori – acceptate, desigur. Erori pot apărea la prelevare, la efectuarea analizelor propriu-zise, la etalonări, dar şi la reactivi. Cu toate acestea, în perioada de vară, chiar şi în perioada în care funcţiona staţia automată, înainte ca aceasta să se strice, Hunedoara stătea mult mai bine la capitolul aer curat, în comparaţie cu Deva. Pe de o parte, la Deva este mai mult praf provenit din sursele industriale şi de pe şoseaua europeană care tranzitează oraşul, dar oraşul reşedinţă de judeţ stă mult mai prost la capitolul poluare, pentru că Deva are o suprafaţă foarte mică de zonă verde pe cap de locuitor, în comparaţie cu Hunedoara. În plus, în Hunedoara sunt mai multe perdele vegetale, pe când la Deva betoanele nu prea îl absorb”, spune Georgeta Barabaş.

Soluţia la îndemână: perdelele “verzi”

În zona Văii Jiului, potrivit reprezentanţilor Agenţiei de Mediu, există două staţii: una automată, în Vulcan şi una manuală, în Petroşani. Dacă rezultatele staţiei manuale sunt comparabile cu situaţia din Hunedoara, rezultatele oferite de staţia din Vulcan sunt similare cu cele din Deva. În acest an, la Vulcan au fost înregistrate 15 depăşiri. Staţia automată de la Hunedoara a funcţionat din aprilie 2009, până în iunie 2010, când a fost distrusă de inundaţiile din zona Buituri, toate analizoarele fiind aviariate de viitură. “De atunci încercăm să obţinem banii necesari de la Ministerul Mediului, pentru a o repara şi a o muta în Parcul Industrial – fosta zonă a reviziei de locomotive, unde este mai ferită de asemenea riscuri. Mutarea şi racordurile electrice, plus platforma – pentru că este necesară o precizie milimetrică – ne-ar costa cam 30.000 de lei. Sperăm ca în acest an să primim banii necesari, potrivit promisiunilor care ne-au fost făcute cu câteva zile în urmă”, adaugă şefa APM Hunedoara.

Georgeta Barabaş spune că, în ceea ce priveşte pulberile din aer, o altă cauză a creşterii nivelului de poluare au fost sutele de incendieri de vegetaţie, prea rar sancţionate, în opinia directoarei de la Mediu. Ea menţionează că soluţia ar fi simplă şi ieftină: să refacem ceea ce tot noi am distrus – perdelele de vegetaţie. Directoarea APM spune că sunt foarte multe cazuri unde administraţiile locale au tăiat arbori, fără a fi plantat nimic în loc. Dacă Garda de Mediu ar aplica amenzi primăriilor unde se înregistrează depăşiri ale nivelului de poluare maxim admis, susţine Barabaş, edilii şefi ar trebui să plătească între 25.000 – 50.000 de lei, chiar de la prima abatere.