Devoratorul de gazete. Negreşit!

Mihaela Tămaş ne spunea, săptămâna trecută, în Glasul Hunedoarei: “Weekend la teatru şi la film: Inventatorul iubirii «aduce» furia titanilor. La sfârşitul acestei săptămâni, cinefilii vor «cunoaşte» «Furia Titanilor», în timp ce pe scena teatrului din Deva se va juca «Inventatorul iubirii». N-am înţeles de ce “Inventatorul iubirii” aduce “Furia titanilor”. Numele celor două spectacole trebuiau reunite cumva în titlu şi “aduce” a fost cel mai potrivit cuvânt de legătură? 

“Peste 50% din suprafaţa judeţului este arie protejată, dar peste 75% din cele 50 la sută nu are custode. Sunt anumite arii protejate care au administrator, respectiv Parcul Naţional Retezat, P.N. Grădiştea Muncelului – Cioclovina, P.N. Defileul Jiului şi P.N. Defileul Mureşului. Mai sunt câteva care au custode, dar 75% nu are nimic”, zice Carmen Cosman, în Ziarul Hunedoreanului. Chiar dacă sunteţi în ceaţă, staţi puţin, că mai am şi eu câteva întrebări pentru colega Carmen Cosman: Aţi scris “P.N. Grădiştea Muncelului – Cioclovina”, ce înseamnă P.N.? Îl lăsăm pe cititor să ghicească sau îi spunem noi? Există diferite categorii de arii protejate, parcuri naţionale şi parcuri naturale, deci de la ce vine “P.N.”-ul în cazul de faţă? Retezat este parc naţional, iar Grădiştea Muncelului – Cioclovina este parc natural. Probabil că din comoditate sau din neştiinţă, Carmen Cosman a scris doar “P.N.”, sperând să treacă neobservată această prescurtare.

În acelaşi articol, dar ceva mai jos, Carmen Cosman scrie: “De exemplu, Administraţia Sitului Parâng aduce la cunoştinţa proprietarilor de terenuri […]”. Până la urmă, cum stă treaba cu zonele administrate? La începutul articolului erau patru arii protejate care au administrator, iar spre sfârşitul articolului mai “apare” din senin şi Administraţia Sitului Parâng?!
Într-o ţară civilizată, cu presă care informează, nu dă date aproximative, abordarea unui astfel de subiect s-ar face oferindu-le cititorilor informaţii corecte şi complete, nu articole scrise în viteză şi nedocumentate corespunzător. Numa’ zic!

“Liberalii hunedoreni au «albit» pe unul dintre «parlamentarii ruşinii»”, zice Irina Năstase, în Glasul Hunedoarei. Adică liberalilor hunedoreni li s-a făcut părul alb în timp ce stăteau pe “unul dintre «parlamentarii ruşinii»? Deci dacă asta s-a întâmplat, vreau să văd măcar o poză! Altfel, dacă liberalii “l-au «albit»”, unde-i “l-au” din propoziţie?

Marina Tudor (sau, dacă doriţi, Monna Voinescu, conform marelui Internet) a scris, în Ziarul Hunedoreanului, un reportaj despre “Chirurgul plastician al istoriei de acum 300 de ani”: “Fiecare pagină în parte trebuie vindecată. Este o muncă migăloasă care nu poate fi făcută doar de un singur om. Restauratorul”. Bine, bine, dacă munca e atât de migăloasă încât nu poate fi făcută doar de un singur om, de ce în tot reportajul este vorba despre un singur om, “restauratorul”? Hai să vă spun eu, stimată colegă, cum trebuia să scrieţi: “Fiecare pagină în parte trebuie vindecată. Este o muncă migăloasă, care nu poate fi făcută decât de un singur om: restauratorul”.

Tot din articolul semnat de “Marina Tudor”, un intertitlu “Vechituri de patrimoniu, «spălate» cu bucata”. Spălate cu bucata de burete sau spălate bucată cu bucată? Şi-apoi, nu se găsea o expresie mai frumoasă decât “vechituri de patrimoniu”?

Autoarea continuă: “Restaurarea începe întotdeauna cu dezinfectarea hârtie, explică specialistul”. Dezinfectarea hârtiei, nu “hârtie”, da?

Marina Tudor ne mai spune că: “Prin mâinile restauratorului Rodica Ciuciu au trecut până acum mii de acte atinse de patina vremii. Documente de la 1800 încoace”, dar mai jos citează următoarele:  “Riscul acesta nu există însă la documentele de secol XVIII, de exemplu, pe care le restaurez eu. La acea vreme se folosea o cerneală de calitate, iar hârtia era mult mai rezistentă decât cea fabricată astăzi”, explică specialista. Pentru informarea autoarei, secolul XVIII înseamnă perioada cuprinsă între anii 1701 şi 1800, deci exact cu 100 de ani înainte de perioada menţionată anterior de autoare, respectiv “de la 1800 încoace”. Cine greşeşte?

“Dar cât de rezistente sunt documentele «tratate» de restaurator? Câteva zeci de ani – angajata Arhivelor – timp în care pot fi din nou consultate de public”. Aici, ziarista a uitat să pună un “spune”, respectiv “spune angajata Arhivelor”. Aşa-i când scrii textele în grabă şi nu le corectezi, pentru că tu eşti bun şi n-ai nevoie de corectură. Nu critic, doar spun că ştiu cum e.

“TITLU. Şeful Salvamont Parâng, Cetăţean de Onoare al Petroşaniului” – acesta este titlul unui articol din Ziarul Hunedoreanului, aşa cum îl vedeţi, cu “TITLU” în faţă. De la o vreme, pe site-ul Ziarului Hunedoreanului aşa sunt scrise titlurile articolelor, cu un cuvânt în faţă, ca să-şi dea cititorul seama din prima despre ce ar putea fi vorba “în propoziţie”. Dar să pui primul cuvânt dintr-un titlu “TITLU” mi se pare nepotrivit.

Diacriticele selective lovesc din nou. De data asta, autorul este “C.F.”, de la CityNews, care ne spune, în ediţia de Hunedoara (!), că anul acesta “peste 50 de sibieni (au fost) înţepaţi de căpuse”. Căpuşe, nu căpuse, dacă au fost înţepaţi şi nu “întepati” sau “intepati”. Ori punem diacritice, ori nu le mai punem!

Tot din CityNews aflăm că “Un milion de români chefuiesc de Sfântul Gheorghe”. Aşa a presupus autorul, “T.P.”, că dacă pe un milion de români i-au botezat părinţii Gheorghe, George, Georgeta sau Gheorghiţa, automat vor chefui cu toţii în seara de 23 aprilie. Eu ştiu cel puţin doi Gheorghe care nu-şi sărbătoresc onomastica şi, prin urmare, nu se încadrează în “statistica” celor de la CityNews, care numa’ că nu zice că dacă te numeşti Gheorghe, e musai să chefuieşti.

Vreau să-mi spună domnul Ovidiu Mănăstire, de la Servus Hunedoara, dacă i se pare că sună corect titlul “Mureşul a fost «văduvită» de primul punct al returului”. Echipa FC Mureşul Deva o fi fost văduvită de primul punct, dar Mureşul, fără “FC” în faţă, este un râu şi nu o echipă de fotbal, deci nu are cum să fie “văduvită” de ceva.

De la Sorina Popa (Mesagerul Hunedorean) citire: “Prefectul de Hunedoara, Ioan Ştefan Dezmeri, nu poate spune că nu s-a acomodat, cât de cât cu funcţia pe care o ocupă”. Dacă aţi pus virgulă înainte de “cât de cât”, puneţi şi după. Că aşa-i limba română, complexă.

“O femeie în vârstă de 79 de ani, din localitatea Băniţa, şi-a pierdut viaţa, ieri dimineaţă, pe holul Judecătoriei Petroşani, în timp ce stătea de vorbă cu avocatul care o reprezenta într-un proces pe care aceasta îl avea pentru un teren”, scrie Glasul Hunedoarei. Ai naibii avocaţi, doar stai de vorbă cu ei şi te trezeşti că ţi-ai pierdut viaţa pe hol!

“Cazacu s-a exprimat dur la modul în care s-au împărţit candidaturile USL în judeţul Hunedoara”, scrie Irina Năstase, tot în Glasul Hunedoarei. Poate s-a exprimat dur CU PRIVIRE la modul în care s-au împărţit candidaturile?

Să corectaţi bine!