Românii sunt un paradox – mii de oameni, poate zeci de mii, s-au ridicat din acest neam şi au contribuit la progresul omenirii, în timp ce mulţi alţii au băgat sperieţii în vestul Europei. Ciudat, dar cei din urmă au reuşit să “ridice” României o imagine pe care nicio frunză sau videoclip lansat de oficialii din turism nu au reuşit să o şteargă. Pe îndelete însă, sunt români aciuiţi în străinătate care reuşesc să îndrepte percepţia şifonată asupra locurilor natale.
Orăştianca Dorina Descaş este cea care le arată nemţilor o mică parte din imaginea frumoasă a românilor şi a României
Dintr-un colţ al Germaniei, într-un vestit oraş universitar de la poalele Munţilor Pădurea Neagră, Dorina Descaş îşi învaţă studenţii, în română, cum să iubească România. Dorina Descaş este lector universitar la catedra de romanistică din Freiburg im Breisgau, oraş din partea de sud-vest a Germaniei, aproape de graniţa cu Franţa şi Elveţia. Universitatea din Freiburg Albert-Ludwig este una dintre cele mai apreciate din ţară, a fost înfiinţată în secolul al XVII-lea şi are peste 20.000 de studenţi. O parte dintre ei sunt “ucenicii” Dorinei Descaş care, la 35 de ani, are în fiecare semestru aproape 20 de studenţi nemţi care îi ascultă cursurile. Aşa că, vă vine să credeţi sau nu, există nemţi care se străduiesc să deprindă limba română.
“Am, în funcţie de semestru, 17, 20 sau 12 studenţi care studiază fie la catedra de romanistică şi învaţă limba română ca a doua limbă romanică, sau sunt pur şi simplu interesaţi să studieze limba română. Mulţi sunt dintre cei care vin şi pe programul Erasmus în România, în cadrul parteneriatului pe care îl are instituţia germană cu Universitatea din Iaşi. Ei sunt interesaţi de cultura din sud-estul Europei şi de încă o limbă romanică, mulţi ştiu că este limba care se apropie cel mai mult de limba latină şi sunt atraşi de cultura acestor locuri, de România”, povesteşte lectorul universitar de la catedra de romanistică. Zâmbeşte tot timpul şi are mereu aerul degajat al unei persoane sigure pe ceea ce ştie şi pe ce vrea să obţină. I-a fost greu, dar a muncit şi crede că de-abia a intrat pe drumul împlinirii…
Fizică la Cluj, română în Freiburg
Tânăra profesoară universitară este originară din Orăştie şi a terminat fizica la Universitatea din Cluj – Napoca. A plecat în Germania să fie alături de soţul ei, Radu Descaş, care predă la Freiburg “fizică polimerică teoretică”. De-abia în Germania s-a gândit să-şi schimbe oarecum cariera şi a studiat etnologie europeană şi romanistică. Aşa a ajuns cadru universitar şi sursa de informare a multor străini în ceea ce ne priveşte ţara. Cei doi au apărut şi în presa germană, după ce Badische-Zeitung a publicat articolul “Eine Feier für die neuen Deutschen“ (Sărbătoare pentru noii germani). Dorina este extrem de încântată de ceea ce face în vechea cetate medievală fondată de către Ducii de Zahringen.
Freiburg im Breisgau este unul dintre puţinele oraşe din lume din afara României în care se învaţă româneşte, la nivel universitar
Freiburg are Rinul la doar câţiva kilometri distanţă, lucru care îi asigură un alt atu oraşului care este imediat remarcat de turişti pentru atmosfera aparte şi primirea călduroasă făcută de localnici. De la o cetate medievală fortificată, Freiburg a devenit un oraş modern, dar cu structuri arhitectonice vechi bine păstrate. Deşi multe construcţii au fost distruse în cel de al doilea război mondial, localnicii au ţinut să păstreze farmecul oraşului şi au reconstruit clădirile după planurile medievale. Înconjurată de oameni care pun preţ pe farmecul tradiţional, Dorina Descaş a ales să-şi facă lucrarea de doctorat pe marginea tradiţiilor şi obiceiurilor vechi din România. Pentru documentare s-a întors în ţară, în această primăvară: “Eu încerc să analizez statusul obiceiurilor din România, să văd în ce măsură se mai păstrează, care sunt aspectele de originalitate, dacă se mai conservă sau în ce măsură se pierd anumite elemente când sunt puse în scenă ori când sunt filmate, la ce se renunţă, cât de mult mai păstrează oamenii de aici credinţele populare, în ce mai cred ei şi ce mai păstrează din tradiţiile ţărăneşti de odinioară”, spune tânăra plecată din Orăştie, pentru a preda limba română într-unul dintre centrele universitare de marcă ale Europei şi pentru a trăi într-un oraş cu peste 200 de mii de locuitori.
Preferă tradiţiile autentice
Dorina Descaş susţine că Germania a pierdut majoritatea obiceiurilor străvechi şi de aceea nemţii sunt extrem de interesaţi să vadă ce s-a conservat în România rurală: “Vechii locuitori de acolo au avut şi ei tradiţiile lor, dar marea majoritate s-au pierdut de-a lungul timpului şi nu pot fi recuperate. Au rămas ceva festivaluri, carnavale, diferite evenimente menţinute în viaţă de diverse asociaţii de entuziaşti care se adună din timp şi pregătesc o sărbătoare. Foarte puţine lucruri mai sunt spontane ca la noi”.
Încurajată de interesul nemţilor pentru vechile obiceiuri de pe continent, tânăra s-a decis să îşi facă lucrarea de doctorat pe marginea tradiţiilor româneşti şi cât de bine s-au păstrat ele aici, în marginea Europei, faţă de restul ţărilor membre cu tradiţie: “Studenţii care vin la mine şi, apoi, în România, sunt foarte bine informaţi, pentru că utilizează mult Internetul, urmăresc ştirile şi citesc multe în cărţi. Sunt bine informaţi, dar cred că îi ajută mult faptul că sunt româncă şi le pot spune mai multe lucruri, elemente pe care nu le găseşti atât de uşor, sau le accesezi greu. Nu discutăm numai de limba română, discutăm şi despre alte aspecte, despre cultură, tradiţii, obiceiuri. Aici încerc eu să îmi aduc mai mult aportul”.
Şi Dorina le răspunde tuturor: mulţi au avut bunici în România, alţii urmează să studieze aici şi se interesează de o mulţime de lucruri. Sunt studenţi care vor studia medicina la Cluj şi vor face practică în spitalele din oraş. Pentru a studia nu ai nevoie de multe lucruri, dar pentru a practica medicina, studenţii nemţi încearcă să deprindă româna, să afle cum sunt oamenii de acolo, ce trăsături şi obiceiuri au: “Da, nemţii sunt interesaţi de partea aceasta din România. Ei au informaţii despre anumite obiceiuri care sunt foarte cunoscute, precum “Căluşarii”, lucruri despre care au apărut date şi articole în presa internaţională, cărţi sau articole de specialitate. Sunt însă lucruri inedite pe care le poţi găsi doar aici, local, venind în ţară şi întrebând, sunt şi spectaculoase din multe puncte de vedere şi eu cred că interesul este chiar foarte mare”. Dorina Descaş spune că străinilor nu le place deloc kitsch-ul, pe care îl reperează imediat, dar se dau în vânt după tradiţii.
Studii despre veşnicia satului
Lectorul universitar din Freiburg care predă româna studenţilor germani ştie că străinii sunt extrem de interesaţi de orginalitatea satului românesc şi de tradiţiile locale. De aceea, Dorina Descaş crede că autorităţile române ar trebui să investească mai mult în promovarea autenticului românesc şi să încerce să salveze ceea ce Europa Occidentală a pierdut: “Cu siguranţă, străinii ar veni aici să urmărească asemenea obiceiuri. Eu le transmit autorităţilor şi oamenilor de cultură să încerce şi în felul acesta să aducă turişti. Atenţie însă la elementul originalitate, să nu se meargă pe partea opusă, a kitsch-urilor şi a lucrurilor care nu sunt tradiţionale. Ar fi păcat: noi mai avem tradiţii pe care putem să le arătăm, să vină lumea, să fie interesată de ele. Ba, sunt foarte interesaţi de lucrurile la care pot participa activ. Asta ar fi foarte interesant să vadă aici”. Lucrarea ei de diplomă poate fi cel mai frumos răspuns la întrebările şi chiar la îndoielile nemţilor: europenii “cu tradiţie” vor descoperi astfel că lumea pe care ei au pierdut-o, românii au reuşit cumva să o păstreze. Chiar dacă s-au pierdut multe sărbători şi obiceiuri, au rezistat îndeajuns de multe pentru ca Europa Occidentală să ne invidieze.
Însă, cu prilejul documentării lucrării, Dorina şi-a redescoperit şi ea uimită o parte din ţara de care nu auzise vreodată: etnologul Marcel Lapteş i-a povestit despre uimitoarea diversitate a obiceiurilor Hunedoarei, despre judeţul cu cele mai multe şi bine conturare zone etno-folclorice din ţară; Ioan Sicoe de la Direcţia de Cultură i-a inventariat ce a mai rămas din ce a fost, iar oameni pasionaţi de trecut, precum Vladimir Brilinsky, i-au povestit de obiceiul păstrat în satele de munte din zona Orăştiei de a vindeca bebeluşi bolnavi dându-le să sugă prin gură de lup: “Normal că fiind din zona aceasta încerc să contactez oamenii pe care îi cunosc, să aflu direct de la ei ceea ce mă interesează pentru lucrare, încerc să merg la faţa locului să culeg aceste date, contactez oamenii din judeţ care se ocupă de cultură, iau legătura cu etnologii care se ocupă de folclor, ca să am un feedback cât mai real al evenimentelor. Vreau să aflu şi în ce măsură autorităţile, Ministerul Culturii sau cei care sunt implicaţi în acest domeniu, se implică şi realizează proiecte ca să păstreze şi eventual să salveze anumite obiceiuri şi tradiţii”.
Promovează România
Spaţiul catedrei de romanistică din Universitatea Freiburg este dominat de bustul lui Mihai Eminescu
Dorina Descaş şi soţul ei nu sunt singurii români care lucrează şi învaţă la Universitatea din Freiburg – de la studenţi la ştiinţe politice, la silvicultură şi ştiinţa mediului, la muzică şi medicină, la profesori universitari de fizică, sport, filologie şi angajaţi ai clinicilor universitare de medicină, toţi şi-au găsit locul în vestitul centru de studii. Catedra de romanistică a fost înfiinţată de celebrul profesor universitar şi scriitor Paul Miron împreună cu soţia sa, lectorul Elsa Lüder, care au realizat, de altfel, şi înfrăţirea dintre cele două centre universitare – Freiburg şi Iaşi. După ce s-a stabilit, în 1962, la Freiburg, Paul Miron a obţinut titlul de profesor al universităţii Albert-Ludwig prin decret ministerial. Astfel, în 1974, devenea primul profesor universitar de limbă şi literatură română din Germania Federală. Aşa a apărut primul seminar de Romanistică la Universitatea din Freiburg, locul perfect pentru promovarea limbii şi culturii române în lume. Născut la 13 iunie 1926, profesorul trecea în nefiinţă la 17 aprilie 2008, însă poarta deschisă de el a rămas deschisă: anual, zeci de studenţi de la Universitatea din Iaşi vin anual la Freiburg să studieze.
Soţia sa, dr. Elsa Lüder a rămas să conducă “Societatea Mihai Eminescu”, înfiinţată în 1967 şi care funcţionează sub auspiciile “Romanisches Seminar der Universität Freiburg”: este o societate de studii fondată de lectoratul de limba şi literatura română, pentru a fortifica legăturile tinerilor romanişti cu studenţii români. Aceştia şi-au înfiinţat chiar şi o asociaţie “Student Român la UNI Freiburg”, ce îşi propune să vină în ajutorul studenţilor români care studiază la Freiburg sau alte universităţi din Germania, prin prezentarea de informaţii utile legate de studenţia la Freiburg şi, în general, despre viaţa din Germania, dar şi să promoveze imaginea României printre străini.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.