Criza a trimis acasă peste 18.000 de hunedoreni

Dacă în ianuarie 2009 numărul angajaţilor hunedoreni era de 129.500, acum a ajuns la numai aproximativ 111.000. Cei mai mulţi hunedoreni puşi pe liber sunt cei din industrie: din acest sector economic aproape 12.000 de hunedoreni au ieşit de pe piaţa muncii. Din zona serviciilor au fost trimişi acasă aproximativ 6.500 de salariaţi, iar agricultura a pierdut şi ea câteva sute de lucrători.

Criza a înmulţit considerabil numărul şomerilor din judeţ şi i-a purtat prin fel şi fel de stări, de la speranţă spre disperare, ori resemnare cu zâmbete amare

Potrivit celor mai recente statistici, aproape 58.000 de hunedoreni lucrează în sectorul serviciilor (comparativ cu 64.500 în ianuarie 2009), 51.000 de persoane încă mai muncesc în industrie (faţă de aproape 63.000 în 2009), iar agricultura hunedoreană numără 2.300 de lucrători, cu 300 mai puţin decât în urmă cu trei ani. În tot acest timp, salariile au stagnat în industria alimentară sau au scăzut cu 5, până la 30 de procente. Cele mai mici scăderi au fost înregistrate în sectorul bancar, unde – potrivit cifrelor oficiale – salariile au scăzut cu 5-6 la sută. În sănătate retribuţiile sunt mai mici cu 12 procente, în învăţământ, administraţie publică şi apărare cu 20 la sută, în timp ce o serie de alte activităţi înregistrează pierderi salariale de aproape o treime, în comparaţie cu momentul de debut al crizei, primăvara lui 2009. Deşi numărul angajaţilor hunedoreni a scăzut în ultimii trei ani cu 18.000, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a plasat, în această perioadă, aproximativ 55.000 de şomeri, pentru care a găsit un loc de muncă în judeţ sau peste hotare. Există însă şi domenii care nu au fost afectate de criză. Industria fabricării articolelor de îmbrăcăminte şi cea textilă a înregistrat creşteri salariale de 25, până la 50 la sută, începând cu 2008 şi până acum.

Paradox: salarii mai mari în unele ramuri

Jeno Gyorfi, administratorul unei firme producătoare de articole de lenjerie de corp, susţine că, pe parcursul celor patru ani, salariile celor aproximativ 270 de angajaţi ai firmei au crescut cu aproape 50 la sută. „Am avut contracte externe bune. Am negociat cu beneficiarii noştri din Austria foarte bine, aşa că nu am fost nevoiţi să dăm afară nici măcar un singur angajat, în toată perioada asta şi am reuşit să creştem salariile, astfel încât să ne ţinem, cât de cât, după nivelul inflaţiei. Noi producem în sistem lohn pentru Austria, iar de acolo produsele noastre pleacă mai departe, în toată Uniunea Europeană”, explică Jeno Gyorfi.

Creşteri salariale s-au înregistrat şi în salubritate, industria extractivă, agricultură, metalurgie, retail şi construcţii. În industria extractivă şi metalurgică creşterile salariale au fost posibile graţie sindicatelor, care au făcut presiune asupra patronilor, astfel încât aceştia să majoreze retribuţiile, conform unor grafice dinainte stabilite. Minerii, spre exemplu, au beneficiat, în 2009, de o indexare a salarizării cu 11,11 la sută şi de o majorare a sporului de periculozitate cu 100 de lei. Firmele care activează în construcţii au majorat şi ele salariile, mai ales acolo unde a fost vorba de investiţii serioase, pentru care beneficiarul a avut banii necesari, parte din ele finanţate din bani europeni. Totuşi, valoarea salariilor hunedorenilor, per ansamblu, demonstrează creşteri nesemnificative: în acest moment, un hunedorean câştigă, în medie, un salariu brut de 1.654 de lei, comparativ cu 1.634 de lei, cât câştiga în 2009. Agricultorii şi silvicultorii câştigă cel mai prost: după o lună de muncă ei primesc în mână doar 880 de lei, comparativ cu angajaţii în servicii (1.039 de lei). Cei mai norocoşi sunt hunedorenii care lucrează în industrie şi construcţii şi care primesc o leafă medie de 1.340 de lei.