Sănătate: Căldura şi efectele sale

Se pare că în ultimii ani avem parte de doar două anotimpuri, fiind nevoiţi să trecem de la frigul caracteristic iernii direct la căldura verii, căldură care, de multe ori, e greu de suportat. Încercăm să identificăm, în cele ce urmează, efectele periculoase ale căldurii şi, mai ales, metode pentru combaterea acestora.
Corpul uman creea ză o mare cantitate de căldură internă.

În mod normal, organismul se răcoreşte prin transpiraţie, sau prin emanarea de căldură prinpiele. În anumite condiţii, cum ar fi temperaturi neobişnuit de ridicate, uminditate crescută sau exerciţii fizice intense efectuate în condiţii de căldură, acest sistem de răcire al organismului poate da rateuri, caz în care căldura internă poate creşte până la un nivel periculos. Aşa pot să apară crampele, extenuarea sau insolaţia.

Crampele de căldură

Crampele provocate de căldură au durată scurtă, dar sunt intense şi se localizează mai ales în muşcii picioarelor, braţelor şi abdomenului. Ele pot să apară pe parcursul sau după efectuarea unui efort fizic în condiţii de căldură. Transpiraţia generată de efortul fizic intens duce la pierderea de săruri şi lichide, iar acest nivel scăzut de săruri generează crampele musculare. La copii, crampele de căldură apar mai ales când aceştia nu consumă destule lichide. Totuşi, deşi sunt foarte dureroase, crampele provocate de căldură nu reprezintă o afecţiune serioasă.

Majoritatea crampelor de căldură nu necesită un tratament special. Un adăpost răcoros, o perioadă de odihnă şi consumul de lichide vor uşura durerile. Masarea muşchilor afectaţi de crampe este, de asemenea, de ajutor.

Extenuarea

Extenuarea provocată de căldură este o afecţiune mai severă ce poate să apară atunci când o persoană aflat într-un mediu extrem de nu a consumat destule lichide. Simptomele pot include deshidratare, oboseală, slăbiciune, piele lipicioasă, dureri de cap, greaţi şi/sau vomă, hiperventilaţie (respiraţie rapidă), stare de iritabilitate.

Ce e de făcut în asemenea situaţii? Trebuie să intrăm în casă, ori să ne adăpostim la umbră, să deschidem sau să dăm jos hainele şi să consumăm lichide. O baie răcoritoare, făcută cu apă nu foarte rece, prinde şi ea foarte bine. Dacă nu este tratată, extenuarea de căldură se poate transforma în insolaţie, afecţiune care, uneori, poate fi fatală.

Insolaţia

Cea mai severă boală provocată de căldură, insolaţia, este o urgenţă medicală cu drag ridicat de risc.
Corpul îşi pierde capacitatea de a-şi controla propria temperatură, temperatură care poate urca până la 41 de grade Celsius şi chiar mai mult, situaţie în care pot să apară leziuni ale creierului şi chiar decesul, în cazul în care afecţiunea nu este tratată imediat. Pentru a readuce temperature corpului sub control este necesare un tratament medical prompt.

Factorii care pot mări riscul de insolaţie include îmbrăcămintea prea groasă şi efortul fizic intens pe vreme caniculară efectuat fără un consum sufficient de lichide. Insolaţia poate să apară şi atunci când un copil este lăsat accidental în interiorul unei maşini, într-o zi călduroasă, din cauză că, la o temperatură a aerului de 34 de grade Celsius, temperature din interiorul maşinii poate atinge 52 de grade în mai puţin de 20 de minute, radicand rapid temperatura corpului copilului până la un nivel periculos.

Simptomele insolaţiei sunt pielea înroşită, fierbinte şi uscată, fără urme de transpiraţie, temperatura corpului mai mare de 40.5 grade, durerile de cap severe, pulsatorii, slăbiciune, ameţeală sau stare de confuzie, moleşeală sau oboseală, convulsii, receptivitate scăzută, sau pierderea cunoştinţei. În cazul în care avem de-a face cu o insolaţie, ne poziţionăm cât mai curând cu putinţă la umbră, ne dezbrăcăm şi ne udăm cu apă rece cu ajutorul unui burette sau al unui cearşaf umed. În asemenea situaţii nu se consumă lichide decât după ce ne răcorim.

De reţinut

În general, apariţia bolilor de căldură se poate preveni consumând suficiente lichide, chiar dacă afară nu este “declarată” caniculă, ne îmbrăcăm cu haine uşoare, largi, deschise la culoare, facem efort fizic în aer liber doar după ora 1700 şi evităm statul la soare la amiază. În orice situaţie în care ne-am supraîncălzit ne retragem undeva la umbră, sau în casă.