Jurnal de pescar: Cu streamere la ştiucă (II)

Vorbeam în urmă cu ceva timp despre pescuitul inedit şi inventiv la ştiucă cu streamere, acele muşte de talie mare cu care se pescuieşte şi la avat de multe ori. Vă rămăsesem dator cu tehnica detaliată şi am revenit să vă asigur că vom acoperi subiectul pe îndelete.

Modele interesante

Streamerul, bun la păstrăv, clean, avat şi scrumbie, face ravagii şi printre ştiuci

Fireşte că şi streamerele sunt de diferite modele, astfel că pescarul le poate adapta în funcţie de turbiditatea apei, de reflexia soarelui în apă, de condiţiile meteorologice şi, bineînţeles, de specificul locului. Sunt multe categorii de streamere, iar denumirile pot coincide şi se pot face confuzii. Sper să nu greşesc foarte tare şi să fiu cât mai concis, mai cu seamă că în ştiinţa spinningului nu sunt tocmai stăpân, mai degrabă chiar neavenit. Stand-up sau potcoava este destinată tuturor speciilor amatoare de năluci suple, pot intra la el chiar şi clenocii. Skirt-ul mai este denumit şi slider skirt, pe el se montează un mănunchi de filamente elastice confecţionate din silicon sau cauciuc. Se spune că skirturile pulsează şi creează un efect deosebit de atractiv. Cei mai mulţi dintre pescari dau cu ele la bass, dar după cum ştim ce e bun la bass merge şi la bibanul nostru, la şalău sau chiar la ştiucă. Hair – sunt jiguri îmbrăcate cu un mănunchi de păr, lână sau alt material textil căruia îi pot fi adăugate filamente sintetice strălucitoare. Are un efect pulsatil asemănător cu al skirtului cu precizarea că acestea au dimensiuni mai mici, pretabile pentru biban şi strapazan.

Modele scumpe

Streamerul pentru ştiucă mai este cunoscut şi sub denumirea de zonker, termen folosit de către pescarii de fly fishing. De multe ori se leagă pe cârlige Maruto, puternice şi foarte ascuţite. Fâşia de piele cu păr de iepure este cel mai des întâlnit material din care este confecţionat. Se joacă din scurt, spun pescarii, cu o acţiune pulsatilă în apă. Atunci când este recupera se strânge şi se face mic iar când este eliberat se desface şi se umflă la fel ca penele de marabou. Efectul este deosebit de atractiv pentru ştiucă, doar că se găsesc cam greu, în general din magazinele on-line din străinătate. Puţine sunt magazinele în care se găsesc astfel de năluci cu totul speciale, dar şi foarte scumpe. De exemplu, streamerele banale le poţi găsi pe Internet pe site-uri străine la preţuri ce urcă de la 10 euro şi până chiar la 20 de euro bucata în timp ce la noi, variantele mai puţin inspirate se situează între 7 şi 10 lei.

Detalii care contează

Echipamentul diferă în funcţie de talia streamerului însă în general se folosesc lansete de clasa light şi medium. Unii pescari le folosesc cu dexteritate pe cele destinate pescuitului la păstrăv de lac şi casting la distanţă. Unele sunt lungi de 9 picioare de doar clasa 6, suficient însă pentru majoritatea situaţiilor de pescuit datorită unei rezerve de putere mai rar întâlnită la alte lansete din aceeaşi clasă. Unele streamere sunt dificil de lansat mai ales după ce se îmbibă de apă. Cei care folosesc şnur pentru păstrăv învaţă să lanseze bine muscoiul după principiul lanseurilor pentru păstrăv şi clean. Şnurul folosit este din clasa 6 sau 8, chiar 9. Se pot lansa muşte pe distanţe de 20-30 de metri.

Unii pescari preferă lansetele cu acţiune rapidă şi ultrarapidă, în funcţie de mărimea ştiucilor şi a streamerelor folosite. Sunt recomandate şnururile de la Rio, Clouser, Pike, Mainstream Pike Bass şi Scientific Anglers. La fel ca şi în cazul sheffieldului şi pentru pescuitul cu muşte mari se impun mulinete cu tambur mare, cu deschidere mare pentru lanseuri lungi. Tamburul trebuie să aibă capacitatea de a stoca şnururi din clasele menţionate plus firul backing. Ideal ar fi o mulinetă cu doi sau chiar trei tamburi de rezervă pentru a putea fi schimbate şi adaptate condiţiilor de pescuit iar acest criteriu se aplică indiferent de stilul de pescuit practicat.

Strune, leadere, forfacuri

Forfacul este foarte important, unii îl mai numesc şi leader – de pildă crapiştii. Leaderul este din monofilament gros dintr-o singură bucată rezistentă, cu diametre între 0,40 şi 0,50 mm, un exemplu fiind noul Rio Max Plus Tippet, a cărui lungime poate varia între 1,2 şi 2 m. Struna, de departe este cea mai importantă verigă a întregului sistem, după cum ştim, atunci când ne luptăm cu dinţoasele. N-ai strună, îţi poţi lua adio de la peşte, în 95% dintre cazuri. Numai norocul te mai poate salva. Există strune foarte fine, uşoare şi subţiri. Cele mai bune sunt din kevlar, conectat la înaintaş cu un nod de tip Allbright. Se pot folosi şi strune din titan sau oţel, cu diametru redus, însă cele mai multe sunt bădărane. În capăt au vârtej antirăsucire şi au agrafă. Cuplul dintre strună şi agrafă este deosebit de important pentru că influenţează evoluţia nălucii. E păcat să folosim strune nepotrivite sau agrafe care îngreunează musca, pentru că atunci e clar că nu mai obţinem efectul dorit.

Există streamere legate pe cârlige Gamakatsu sau Kamasan, mulţi pescari le folosesc şi pot fi de diferite tipuri şi culori. Am văzut roşii, galbene, negre sau verzi. Sunt importante atunci când în apă sunt reflexii ciudate. Sunt experimentate streamere din blăniţă de iepure (rabbit strip) în combinaţii de alb cu cap roşu ori portocaliu, verde fluo chartreuse, flancuri din pene grizzly, cap guler portocaliu sau negru, verde fluo cu alb, fire sintetice cu reflexe UV cunoscute sub denumiri precum Kristal Flash, Flashbou, Angel Hair etc. Lestul este definitoriu. Un streamer prea lestat cade prea uşor şi de regulă este nefuncţional. Nici să nu vă treacă prin cap să adăugaţi lest dacă vedeţi că nu vă ies lanseurile lungi, mai bine schimbaţi lanseta.

Tehnică şi precauţii

Odată lansat streamerul în locul vizat, trebuie să aşteptăm câteva secunde apoi să recuperăm sacadat. Unii pescari spun că recuperările destul de lente cu pauze lungi s-au dovedit a fi câştigătoare, ştiucile vizate fiind destul de slab active. Alţii recuperează sacadat şi relativ rapid, cu opriri dese. Cert este că ritmul recuperării trebuie adaptat în funcţie de cât de activ este peştele. Am văzut pescari meseriaşi care au tehnici cu adevărat surprinzătoare de mânuit nălucile. De la ei avem ce învăţa. De multe ori pe canalele TV de pescuit îi vedem în acţiune şi ne putem inspira. Chiar dacă ştiucile sunt apatice şi nu atacă, plasat unde trebuie şi jucat bine, streamerul poate deveni atractiv şi datorită comportamentului lor teritorial. În apă mică tehnica se schimbă radical. Dacă pescuim din barcă este foarte important să vâslim atent, pentru că orice val modifică activitatea streamerelor în apă. Am văzut la TV cum unii pescari dădeau cu streamere mici după cleni pe diverse lacuri din ţară. Îndeosebi atunci când clenii muscăresc, activitatea este intensă la suprafaţa apei. De multe ori după clenii mici vin şi ştiucile, dar dacă ne hotărâm să dăm după cleni trebuie eliminată struna, pentru că montura trebuie să fie foarte fină, atlfel cleanul devine suspicios, după cum ştim. Este poate cel mai atent şi precaut peşte, iar orice mic indiciu care l-ar putea speria, ne reduce semnificativ şansele. Atenţie foarte mare trebuie să avem la brădiş şi la agăţături. Dacă folosim streamere skirt, zonker sau alte modele ciudate şi scumpe, cu atât mai mult trebuie să fim atenţi. De multe ori, cârligul off-set ne scoate din încurcătură, însă cu greu găsim jiguri dotate cu aşa ceva. Magazinele on-line ne scot din încurcătură.

Alte specii vizate de streamer

Avatul atacă violent streamerele de mari dimensiuni. El trebuie căutat în curenţi puternici, într-o anumită perioadă din vară. Sunt locuri şi locuri. Pe Mureş în repezişuri se pot lua avaţi mari iar prezenţa lor este adesea trădată de salturile şi atacurile de pe suprafaţa apei. Odată dibuiţi, trebuie să lansăm în amonte şi jucată năluca în curent. Sunt pescari care pun mai multe streamere pe linie însă este total nepotrivit şi ilegal. Pe urmă drill-ul este violent, după cum ştim. De multe ori însă, acolo unde este avat, mai în profunzime pe substrat pândesc şi ştiucile. Mărunţişul care se agită la suprafaţă, de regulă obleţi, coboară spre substrat atunci când sunt atacaţi de bancurile de avaţi iar ştiuca îi înhaţă. Este o conspiraţie.

De multe ori se prind şi ştiuci dacă streamerul este lestat şi ajutat să coboare, însă nu acesta este interesul nostru în pescuitul cu muscă mare. Pentru scrumbiile de Dunăre, situaţia este clară. Atunci când scrumbia urcă la depus, prin luna martie, până aproape de barajele de la Porţile de Fier, malurile sunt pline de pescari. Cu toţii folosesc ţaparine dar şi streamere legate pe şir – din nou ilegal. Cei care dau din barcă, folosesc aceleaşi metode iar ideea este ca lanseurile să fie cât mai lungi. Scrumbiile înoată în bancuri uriaşe iar atunci când este perioada lor propice, pescarii prind chiar şi sute de kilograme pe zi. Este un măcel care ar trebui controlat şi impusă o perioadă de prohibiţie la scrumbie pentru că perioada în care acestea depun nu coincide cu marea prohibiţie pentru apele de şes în care tocmai ne aflăm acum.