Jiul este campionul apei curate din România

Jiul este râul cu cea mai curată apă din ţară: în 2010 râul avea aproape 700 de kilometri de apă de calitatea întâi. Jiul, care străbate partea sudică a judeţului Hunedoara, se alătură Oltului, singurul din ţară care mai are apă de calitate foarte bună, însă numai pe o porţiune de 19 kilometri. Cele mai recente cifre înregistrate de Institutul Naţional de Statistică arată că Jiul are o apă de calitatea întâi pe o porţiune de 689 de kilometri. Apele de calitatea a doua totalizează peste 1.420 de kilometri, cele de calitatea a treia în jur de 440 de kilometri, în timp ce 69 de kilometri din bazinul hidrografic al Jiului sunt ape de calitatea a patra. 

Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM) spun că acest lucru se datorează, pe de o parte, reliefului muntos din zonă şi a numărului mic de aglomerări urbane sau chiar rurale, potenţiale surse de poluare pentru Jiu, cât şi a importantei diminuări a activităţii miniere din ultimii ani.

În timp ce Jiul este râul care aduce judeţul Hunedoara pe locul întâi pe ţară la capitolul calitatea apelor, Mureşul şi Crişul Alb, celelalte două râuri mari din judeţ, nu au nici măcar un kilometru de apă de calitatea întâi. Din bazinul hidrografic total al Mureşului, peste 4.200 de kilometri au apă de calitatea a doua, 491 apă de calitatea a treia şi 75 de kilometri o reprezintă suprafaţa acoperită cu apă de calitatea a patra. Cea mai mare porţiune a Crişului Alb, 2.450 de kilometri, o reprezintă tot apa de calitatea a doua. „Situaţia Jiului s-a îmbunătăţit nu pentru că s-au modernizat preparaţiile foarte mult, ci pentru că s-a redus foarte mult cantitatea de cărbune prelucrat în zonă. Pe Mureş, principalii poluatori rămân fermele pentru creşterea păsărilor şi a animalelor şi Termocentrala de la Mintia. Calitatea întâi a apei este foarte aproape de calitatea apei de izvor, iar pe aceste porţiuni nu sunt racordate la cursul de apă nici măcar locuinţe individuale”, explică şefa APM Hunedoara, Georgeta Barabaş.

Mai multe iazuri piscicole

Pe de altă parte, în timp ce suprafaţa acoperită cu apă scade la nivel naţional, generând o criză a apei care arată că România seacă, pur şi simplu, în judeţul Hunedoara suprafaţa de apă – în mod paradoxal – a crescut. Potrivit unei statistici naţionale, judeţul nostru se alătură – pe ultimul loc din listă – altor 12 judeţe din ţară unde suprafaţa apelor a crescut în ultimii 20 de ani. Dacă în cazul judeţului Sălaj creşterea este de 1.165 de hectare, în judeţul Hunedoara suprafaţa apelor a crescut cu numai 41 de hectare. În timp ce în vestul ţării suprafaţa apelor a crescut, în jumătatea estică a României s-au înregistrat pierderi de mii de hectare, cum este cazul judeţelor Tulcea, Brăila şi Ialomiţa. Autorităţile de mediu spun că această majorare a suprafeţelor de apă se datorează înfiinţării unui număr mare de iazuri piscicole. „Râuri noi – evident – nu au apărut, acumulări noi pentru apă potabilă sau industrială nu s-au făcut în judeţ, deci ceea ce s-a construit în acest domeniu sunt aceste iazuri piscicole”, menţionează şefa APM Hunedoara, Georgeta Barabaş.