Peste 15.000 de carnete de muncă, abandonate la ITM

Administratorii firmelor hunedorene nu au ridicat nici până acum carnetele de muncă ale angajaţilor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara (ITM), deşi termenul limită stabilit prin lege era data de 30 iunie 2011. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, în arhiva ITM se mai găsesc şi acum peste 15.000 de carnete de muncă. Acestea ar trebui să ajungă la angajatori, la titulari sau la împuterniciţii legali ai acestora.

“Din totalul de peste 15.000 de carnete de muncă, 12.500 au fost închise înainte de decembrie 2010, iar alte 2.500 nu sunt închise, nu a venit nimeni să depună o decizie în acest sens sau să aducă statele de plată. Carnetele de muncă pot fi ridicate zilnic, între orele 8 şi 14.30, de la sediile noastre din Deva, Hunedoara, Haţeg, Orăştie, Brad şi Petroşani”, anunţă purtătorul de cuvânt al ITM Hunedoara, Sorin Istrate. Potrivit Ordinului 1083 din 2011, emis de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, carnetele de muncă trebuiau completate la zi, cu datele aferente, până la 31 decembrie 2010, iar toate înscrisurile trebuiau certificate de Inspectoratul Teritorial de Muncă. Ulterior, carnetele de muncă ar fi trebuit predate angajatorilor, titularilor sau împuterniciţilor legali, pe bază de proces – verbal de predare – primire, termenul limită prevăzut de lege fiind 30 iunie 2011.

În cazul angajatorilor care au obţinut aprobarea de a păstra la sediul firmei carnetele de muncă ale angajaţilor, reprezentanţii ITM trebuie să contrasemneze toate înscrisurile. Decizia de a renunţa la arhivele inspectoratelor teritoriale de muncă din ţară a fost luată pentru eficientizarea activităţii instituţiilor. În plus, odată cu returnarea carnetelor, evidenţa relaţiilor de muncă se face doar electronic: atât contractele de muncă, precum şi statele de plată se transmit online, prin intermediul registrului general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL). Ca urmare a eliminării carnetelor de muncă şi înlocuirii vechiului sistem, ITM Hunedoara a renunţat să mai perceapă plata comisionului de 0,75 la sută din fondul lunar de salarii angajatorilor pentru completarea şi arhivarea carnetelor de muncă şi 0,25 la sută din acelaşi fond, pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor făcute de angajatori, aşa că aceştia fac şi o mică economie în ceea ce priveşte cheltuielile pentru salarii.