Râu de Mori, în ochii lumii

Am filmat la Râu de Mori, într-un Cămin Cultural renovat, cu spaţii pentru organizarea de evenimente, atât culturale dar şi de divetisment. Am înţeles din prezentarea făcută de primar că sunt şase cămine culturale foarte bine puse la punct, toate având chiar şi încălzire centrală.

Când am intrat în Căminul Cultural din Râu de Mori, am fost surprins de numărul mare de localnici, veniţi să participe la activitatea de promovare a comunei lor. Înainte de a începe înregistrarea cu invitaţii emisiunii, am intrat în bucătăria special amenajată cu toate cele necesare şi am filmat rubrica despre mâncarea tradiţională specifică din comuna Râu de Mori. Tanti Voichiţa Isăconi ne-a arătat cum se pregăteşte plăcinta “Pupi de crumpeni”, “crumpenul” (cartoful – n.r.) găsindu-se din belşug în Ţara Haţegului. Apoi, de la un alt localnic, poreclit “Salată” (batjocură, după cum ne-a spus chiar el, ce vine de la străbunicii lui, care având oameni la lucru le-au pus pe masă, dimineaţă, salată, la prânz, salată şi seara, salată), am aflat şi am văzut cum se prepară sloiul de oaie, mâncare tradiţională, specifică zonei, ce se prepară de obicei toamna. Dintre invitaţii primarului Niculiţă Mang amintesc pe Dilertea Emil, crescătorul de ovine, Iovăneasă Pavel, antrenorul Iubaş Cristinel, şeful Ocolului Silvic Privat, Negru Raul, profesorul de istorie Ciorogar Tiberiu, zis şi Tibi şi care susţine că numele său are provenienţă latină, şi trei preoţi. Din discuţiile purtate cu invitaţii am remarcat existenţa unui Ocol Silvic Privat, nu de stat, şi existenţa unui composesorat puternic, constituit din proprietăţile unor localnici ce au înţeles că dacă sunt organizaţi într-o asociaţie mare sunt puternici şi pot rezolva mai multe lucruri de care au nevoie pentru a trăi mai bine.

Şi acum vă invit să aflaţi câteva informaţii despre Râu de Mori, o zonă superbă, aflată la poarta Parcului Naţional Retezat. Descoperirile arheologice au scos la iveală urme de locuire din sec. IX-X, care atestă o populaţie romano-slavă, înainte de penetraţia maghiarilor în Transilvania. În plus, formaţiunile voievodale şi cneziale existente la venirea maghiarilor în Transilvania, în Ţara Haţegului şi alte locuri, au opus o rezistenţă dârză asupririi feudale maghiare.

Cnezatele erau constituite din populaţie liberă, conduse de juzi şi cneji. Ei se judecau după vechiul obicei al pământului (jus valachicum). Aceasta situaţie s-a păstrat mult timp, până la sfârşitul veacului al XV-lea, mai ales la românii din Ţara Haţegului, condusă de voievodul Litovoi. Un episod de grea încercare pentru populaţia hunedoreană îl constituie invazia tătarilor din anii 1241-1242, care jefuiesc ţinutul, ca şi cele turceşti de mai târziu. În evul mediu, întregul ţinut al Hunedoarei era proprietate regală sau aparţinea nobililor care aveau în stăpânire castele şi cetăţi, între care Deva, Hunedoara, Orlea şi altele. În anul 1442, în ţinutul Hunedoara se declanşează lupta condusă de Ioan de Hunedoara împotriva cotropirii otomane, concretizată în bătăliile de la Sîntimbru (judeţul Alba) şi Zeicani, la Porţile dc Fier ale Transilvaniei (comuna Samizegetusa).

La ediţia de la Râu de Mori au participat artiştii Daniela Tărnăuceanu, Dorina Negru, Elena Moisescu, Valentin Bulai, formaţia Select, Denisa Rogovan, Nesu Ştefoni, echipa de dansuri Haţegana şi solista de muzică pop Leticia, participantă la preselecţia pentru Eurovision. Publicul, aşa cum spuneam şi la început, foarte numeros a aplaudat cu însufleţire momentele deosebite realizate de invitaţii emisiunii şi de artiştii participanţi la această ediţie. La final, toată lumea a mâncat sloi de oaie pregătit de “Salată” cu multă măiestrie. Bineînţeles, totul “stins” cu ţuică din Râu de Mori. Aşa este obiceiul pe acolo. Frumos obicei!