Agricultura este la mila cerului

Agricultura depinde prea mult de condiţiile climatice. În secolul al XXl-lea, ţăranii şi fermierii români îşi spun speranţa tot în Dumnezeu pentru ploi şi vreme bună. În lipsa unor sisteme moderne de irigaţii şi a unor politici potrivite din partea statului, vremea continuă să influenţeze grav recoltele. În judeţul Hunedoara, lipsa precipitaţiilor şi gerul de peste iarnă au făcut prăpăd în culturile de rapiţă şi au scăzut mult valoarea celor de grâu. 

În toamna anului trecut, doar cei care aveau tractoare mai puteau ara pământul devenit prea tare din cauza secetei, iar efectele acestei situaţii încep deja să se vadă în teren şi în rapoartele specialiştilor

Sute de litri în minus ca precipitaţii pe metru pătrat în 2011, geruri teribile şi lipsa zăpezii din prima parte a acestui an sunt factori care au influenţat mult agricultura hunedoreană. Directorul Direcţiei pentru Agricultură, Ioan Ştefan, spune că avem, la grâu, culturi diminuate atât la suprafaţă, cât şi la calitate: “După seceta prelungită din toamnă, până în iarnă, am avut un minus foarte mare în sol, care trebuia să vină din precipitaţii, am avut şi o primăvară întârziată şi temperaturile scăzute care au continuat undeva către aprilie”. Potrivit datelor instituţiei, seceta din luna august şi până în ianuarie a cauzat un minus de precipitaţii de peste 200 litri pe metru pătrat.

În multe zone, înfiinţarea culturilor a fost imposibilă, aşa că în judeţ nici 75 la sută din culturile programate la însămânţare cu grâu nu au fost posibile, dar şi parcelele semănate au mers foarte prost, se plâng oficialii: “Din cauza secetei, evoluţia plantelor este mult redusă, este întârziată. La grâu am avut diminuări atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate în comparaţie cu alţi ani, am avut cam 5.400 de hectare cultivate cu grâu, faţă de şapte-opt mii cultivate anii trecuţi, scădere determinată de imposibilitatea de a se lucra terenul în perioada însămânţărilor de toamnă”.

În unele locuri din judeţ s-a putut intra în teren doar în luna decembrie, iar gerurile iernii au afectat grâul rămas o bună perioadă fără protecţia stratului de zăpadă. “În perioada de germinaţie, bobul îngheaţă, dacă nu este protejat de zăpadă, aşa că şi ce a fost semănat nu prea a răsărit. Avem deocamdată date care spun că din suprafaţa totală de grâu, pe circa 18% nu a răsărit nimic”, spune şeful agriculturii hunedorene.

Grâul, pe minus

An 2011 greu, dar nici prognozele pentru 2012 nu arată îmbunătăţiri majore: “Anul s-a continuat şi din punct de vedere pluviometric cu lipsă de apă în sol, dar în ultima parte a lui aprilie am avut parte de precipitaţii undeva la peste 85 de litri pe metrul pătrat, aşa încât, în acest moment, avem cât de cât un echilibru un apei în pământ”. Un echilibru însă extrem de fragil, care se poate înclina oricând, mai ales că veştile nu sunt foarte bune pentru această vară. Ioan Ştefan spune că meteorologii cred că va fi o vară secetoasă: “În funcţie de deficitul de apă, poate fi o vară proastă sau o catastrofă, aşteptăm şi noi date mai precise, dar ce avem până acum nu ne bucură. Pe lângă că e afectat de frig, din cauza lipsei condiţiilor bune din sol, grâul nu s-a înfrăţit, deci vom avea culturi rare. Ne aşteptăm la producţii de 2.800 de kilograme la hectar, diminuate cu 50-60% la hectar faţă de anii trecuţi. Deci avem o situaţie nu prea fericită din punctul acesta de vedere”.

În toamna anului trecut, doar cei care aveau tractoare mai puteau ara pământul devenit prea tare din cauza secetei, iar efectele acestei situaţii încep deja să se vadă în teren şi în rapoartele specialiştilor

În schimb, la culturile de cartofi, judeţul stă bine, adică avem 8.500 de hectare şi specialiştii Direcţiei cred că vom sta mai bine decât anul trecut la producţia de porumb, cu condiţia să nu fie secetă mare: “În locul grâului nerăsărit, fermierii au pus porumb, deci prognozăm o suprafaţă însămânţată undeva la 22-25 de mii de hectare. În principiu, porumbul este o plantă rezistentă la secetă, dacă deficitul de apă va fi, să zic, rezonabil”, explică Ioan Ştefan care crede că, în condiţiile unei scăderi a producţiei de grâu în ţară, vom avea creşteri de preţ la toate produsele de panificaţie.

Pe lângă culturile clasice, extrem de afectată de condiţiile meteo de anul trecut este şi rapiţa – 600 de hectare sunt calamitate, în plus clima a făcut pagubă şi celor care au înfiinţat aşa zisele culturi verzi: “Există un Pachet 4 la APIA care prevede cultivarea rapiţei şi folosirea ei ca îngrăşământ. Se cultivă toamna, răsare şi primăvara rapiţa se ară, iar planta, ajunsă în sol, putrezeşte şi devine îngrăşământ agricol. Ei bine, şi pe aceste suprafeţe, ne-am dus în teren şi am constatat că sunt calamitate”. APIA acordă subvenţii pe măsurile de agro-mediu pentru protejarea terenurilor prin întoarcerea rapiţei, iar în “pachetul 4” sumele acordate sunt de 130 de euro pe hectar.

“Dacă ne-o ajuta Dumnezeu”

În lipsa banilor pentru investiţii în agricultură, producătorii îşi pun speranţa tot în Dumnezeu. Prea puţini au sisteme de irigaţii sau solarii, aşa că schimbările vremii le influenţează imediat recoltele, lucru care se observă în pieţele agroalimentare din judeţ, unde produsele sunt mai puţine şi mai scumpe. În Piaţa Centrală din Deva vin şi producători autohtoni, dar şi ţărani din zona Făget sau din Oltenia. Toţi spun acelaşi lucru – cine nu are solar sau sistem de irigaţii, stă la mila cerului: “Noi am pus răsadurile în solarii cu folie dublă şi nu a îngheţat nimic. Anul trecut am udat tot timpul, nu s-a stricat nimic, dar au fost costurile mai mari”, explică o băbuţă din Făget, dar cu totul altcumva stă situaţia în cazul celor care au răsaduri în aer liber: “O parte din producţie a îngheţat, restul a scăpat, dar frigul a cam atins toate plantele. De exemplu, a îngheţat toată salata pe care am pus-o din toamnă, a trebuit să plantez din nou, dar cum să vă explic, am pierdut startul, adică tocmai perioada aceea bună în care bucata de salată era 4, 5 lei. Acum vând cu 1 leu, poate doi, dar rar, paguba este mare, dar nu catastrofală, pentru că noi nu avem culturi extinse”, explică Ioan Vălean, ţăran de pe Valea Mureşului.

Tanti Vuţa este din Oltenia,  dintr-un sat aproape de Craiova: “Dacă ne-o ajuta Dumnezeu să mai ploaie o merge bine, până acuma trăim din ce-o ieşit prin grădini, care au solari altcumva se descurcă, da pe la noi le-o doborât în iarnă troienile, c-o fost zăpadă mare”.

Ţăranii ştiu prea bine că fără pic de apă, agricultură nu se poate face. Mulţi se orientează către culturi sau hibrizi rezistenţi la secetă, precum soiuri de porumb sau floarea soarelui. Pe teren, ţăranii spun că se simte încă efectul secetei de anul trecut, pentru că pământul nu şi-a făcut plinul de apă şi orice perioadă călduroasă, însoţită de rafale de vânt, usucă rapid solul.

Pe termen lung, soluţia sunt sistemele de irigaţii, dar pentru construirea acestora este nevoie de o lege care să stimuleze comasarea terenurilor agricole şi o alta care să apere agricultorii de cei care distrug culturile, fie că e vorba de turme de oi, ori de animalele sălbatice, în special mistreţii, din cauza cărora o mulţime de terenuri au rămas nelucrate.