La Orăştie se reia producţia de tuburi

Articolul a fost vizualizat de 2,881 ori

Turnătoria de tuburi de fontă ductilă din Orăştie va fi redeschisă la jumătatea lunii iunie, odată cu lucrările de repunere în funcţiune. Fabrica a fost închiriată de la Ministerul Economiei pentru 15 ani de o firmă germană, care ar fi vrut să o cumpere, dar s-a speriat de datoria de 50 de milioane de euro pe care unitatea o are. Nemţii ar putea să aibă nevoie de 250 de angajaţi. 

După ani de "împleticeli", multe provocate provocate de stat, fabrica de la Orăştie are acum o nouă şansă

Fabrica închiriată de HS Vertrieb Grqamm GmbH va fi singura unitate producătoare de fontă ductilă din România şi printre puţinele din estul Europei, în condiţiile în care nemţii nu au mai fost mulţumiţi de calitatea slabă a produselor chinezeşti şi de preţurile în creştere practicate de producătorii asiatici, la care se adaugă distanţa considerabilă dintre furnizor şi producătorul de pe celălalt continent. În iunie va începe revizia la instalaţiile hidraulice, la instalaţia electrică şi instalaţia de aer comprimat şi va fi demarată instalarea softurilor. Revizia generală ar putea să dureze câteva luni, cel mult un an, iar în prima fază firma germană va avea nevoie de câteva zeci de angajaţi.

Primele angajări care se vor face vor fi pentru muncitorii de la întreţinere. Linia de fontă ductilă de la Orăştie a primit aprobarea de înfiinţare în 1996. În 2002 a fost finalizată linia producătoare de ţevi, dar linia pentru fitinguri nu a mai fost finalizată. Timp de un an s-au făcut probe tehnologice, pentru modificarea parametrilor şi s-au produs 3.000 de tone de tuburi. În septembrie 2003 turnătoria a fost închisă, după ce statul nu a mai alocat niciun ban pentru producţia de tuburi. O firmă din Arabia ar fi trebuit să cumpere instalaţia de la Orăştie, însă în cele din urmă contractul nu a mai fost încheiat, iar directorul de la Uzina Mecanică (UM), Octavian Sângeorzan, spune că nu cunoaşte motivele exacte.

Ţevi garantate 100 de ani

Acum, firma germană doreşte să producă, pe lângă gama de ţevi proiectată pentru furnizarea apei potabile şi ţevi de canalizare, iar pentru asta va face investiţiile necesare. Potrivit conducerii UM Orăştie, linia de fitinguri nu mai merită pusă în funcţiune, cel puţin deocamdată. În plus, nemţii vor moderniza şi calea ferată uzinală, urmând să înlocuiască traversele, dar şi o parte dintre şine. Firma germană a adus deja mai multe utilaje, iar capacitatea de producţie a turnătoriei va fi, potrivit lui Octavian Sângeorzan, de 40.000 de tone de ţeavă pe an.

Materia primă pe care o vor folosi nemţii pentru producţia de ţeavă va proveni din Rusia, pentru că în România nu se mai fabrică fontă. Garanţia pentru ţevile de fontă ductilă este pentru cel puţin un secol, însă acestea pot să reziste chiar mai multe sute de ani, potrivit specialiştilor. Cererea de ţevi de fontă ductilă a crescut pe piaţa europeană, pentru că noua legislaţie prevede ca instalaţiile din instituţiile publice şi de învăţământ să nu mai fie din plastic, ci din fontă ductilă. România continuă să folosească ţevi din plastic, însă Sângeorzan spune că acestea sunt, prin comparaţie, mult mai proaste calitativ. “În câţiva ani, dacă e un plastic prost, el îmbătrâneşte. Şi atunci, la frig, la cald, la trecerea unui autocamion greu se întâmplă ca acesta să se spargă. Fonta, deşi e mai scumpă, merită investiţia, pentru că – odată instalată – nu mai pot apărea probleme”, explică directorul UM Orăştie.

Datorii de 50 de milioane de euro

Turnătoria de tuburi fontă ductilă din Orăştie are în acest moment datorii de 50 de milioane de euro. Asta deoarece investiţia pentru turnătorie s-a făcut printr-un împrumut, dintr-o bancă germană. Împrumutul a fost garantat de statul român, prin Ministerul de Finanţe. Acesta a achitat în 2007 ultima rată, creditul fiind rambursat băncii germane, dar fabrica de la Orăştie a rămas datoare Ministerului. În ultimii opt ani, ca urmare a investiţiilor făcute, dar şi a adăugării la suma respectivă de dobânzi şi penalităţi, s-a ajuns la datoria record de 50 de milioane de euro. UM Orăştie încă face prelucrări şi confecţii metalice, dar are şi încă şapte-opt hale mai mici sau mai mari (suprafeţe cuprinse între 400 şi 4.000 de metri pătraţi), care ar putea fi închiriate de producători. UM Orăştie nu are în acest moment un site funcţional, acesta fiind – potrivit lui Sângeorzan – în lucru. Cu toate acestea, mai mulţi producători au descoperit spaţiile respective şi sunt interesaţi să ocupe o parte din ele pentru producţia de confecţii metalice sau de materiale plastice. O turnătorie similară ar fi trebuit să funcţioneze la Călan, dar utilajele cumpărate nu au mai fost montate, ci au ajuns să fie vândute şi, în cele din urmă, judeţul Hunedoara nu a mai produs niciun metru de ţeavă de fontă.

La sfârşitul lunii aprilie în Orăştie erau înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă 1.130 de şomeri, la o populaţie mai mică de 20.000 de locuitori. Dintre aceştia, cel puţin 10 la sută, ar putea fi angajaţi la turnătorie.

Tags:

About Ada Beraru