Borrelioza bagă spaima în hunedoreni

În urma mediatizării cazurilor grave de persoane infectate cu spirochetul Borrelia Burdogferi şi afectate de boala Lyme, hunedorenii au intrat în panică. După ce au ieşit la iarbă verde, încântaţi de vremea bună, în ultimele zile, în tot judeţul, sute de persoane s-au prezentat la spital, în urma înţepăturilor de căpuşă. Medicii spun că, fără a intra în panică, un comportament preventiv nu este exagerat. 

Eventualele muşcături de căpuşe trebuie urmate obligatoriu de un consult medical

Anul trecut, în judeţul Hunedoara au fost raportate nouă cazuri de persoane depistate cu boala Lyme, în timp ce în 2010 opt hunedoreni au fost descoperiţi ca fiind afectaţi de această boală. La nivel naţional, în ultimii ani, numărul îmbolnăvirilor depistate s-a triplat. Medicii avertizează, însă, că numărul celor afectaţi s-ar putea să fie mai mare, doar că hunedorenii care ar putea să poarte spirochetul în sânge încă nu au fost depistaţi. Potrivit medicului Ştefan Repede, reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara (DSP), majoritatea cazurilor posibile de Boala Lyme intrate în sistemul de supraveghere în anul 2011 au prezentat manifestări acute.

Grupele de vârstă cele mai afectate au fost 5-9 ani şi 60-69 de ani. Potrivit statisticilor, persoanele din mediul urban au fost mai afectate decât cele din mediul rural, însă medicii spun că acesta ar putea fi doar o jumătate a adevărului. “Este foarte probabil ca tocmai locuitorii zonelor rurale să fi fost muşcaţi o dată sau chiar de mai multe ori de căpuşe, dar neştiind că exisă riscul infectării cu acest spirochet să nu fi mers la medic. De altfel, eu cred că majoritatea hunedorenilor au fost înţepaţi cel puţin o dată de căpuşe, iar în unele cazuri nici nu şi-au dat seama de acest lucru. Pentru o probabilitate mai mare de pozitivare, prima probă de ser ar trebui recoltată la circa trei săptămâni de la debut”, explică doctorul Repede. Acesta spune că este bine ca, dacă aţi fost înţepaţi, să mergeţi imediat la cel mai apropiat medic, care va şti exact ce antibiotice să vă prescrie şi ce analize să vă recomande. Medicul mai spune că DSP Hunedoara va trimite adrese către primăriile celor 69 de unităţi administrative hunedorene şi le va cere să folosească în zonele de risc substanţe acaricide, pentru a ne proteja de spirochetul periculos.

Zone cu risc: “iarba verde” şi fânaţele

Medicul Ştefan Repede spune că, la nivel naţional, peste 8.000 de persoane au fost afectate, însă numărul lor ar putea fi mult mai mare. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Sibiu: 38 de cazuri la fiecare 100.000 de locuitori. În Harghita, incidenţa a fost de 10 cazuri la 100.000 de locuitori, iar în judeţul Hunedoara frecvenţa este de 2 cazuri la 100.000 de locuitori, judeţul nostru situându-se exact la acelaşi nivel cu media naţională. Medicii români recunosc anumite zone endemice: Sibiu, Botoşani, Neamţ, Cluj, Arad, însă sunt şi judeţe unde până acum nu a fost descoperit niciun caz de îmbolnăvire, cum ar fi Brăila, Caraş-Severin, Galaţi, Covasna, Ialomiţa, Mehedinţi, Teleorman, Timiş şi Tulcea.

La nivel mondial, zona de răpândire a spirochetului care provoacă boala Lyme este Europa, Asia Centrală, Canada şi America. Bacteria Borrelia Burgdorferi are ca sursă de provenienţă fauna salbatică, aşa că un picnic la “iarbă verde” sau chiar o plimbare în zonele de agrement din apropierea pădurilor nu ne scutesc de riscul de a contacta temuta boală. Deocamdată, primăriile de judeţ nu au luat măsuri pentru a limita îmbolnăvirile. Reprezentanţii acestora spun că sunt în grafic cu lucrările de deratizare, care au avut loc în lunile martie şi aprilie, urmând ca în luna iunie să facă deinsecţiile anuale, care vor include şi stropirea cu substanţe acaricide, dacă DSP o va cere sau dacă autorităţile locale vor considera că e necesar şi vor avea bani la buget pentru acest lucru.

“Boala cu o mie de feţe”

Boala Lyme este transmisă prin înţepătura de căpuşă. Doctorii spun că, dacă persoana înţepată nu merge imediat la Urgenţă sau la una dintre secţiile de boli infecţioase din judeţ, ulterior diagnosticarea este mai dificilă şi necesită analize amănunţite. Bacteria intră în ţesuturile slab irigate, unde atât oxigenul, cât şi globulele albe ajung cu greutate. Este bine să ştiţi că, dacă aţi fost înţepat de o căpuşă, iar în primele trei zile de la înţepătură aveţi simptome de gripă, aţi putea să fi contactat bacteria Borrelia Burdogferi. În unele cazuri, când persoana ignoră înţepătura, diagnosticul corect poate fi pus abia când apar complicaţii.

Pacienţii depistaţi târziu cu această boală pot rămâne cu sechele, dar pot ţine maladia sub control prin dietă, sport şi tratament cu antibiotice. Primul semn al infecţiei este, de obicei, o urticarie circulară, care apare în cel mult o lună după muşcătura capuşei şi care poate avea aspectul unei vânătăi, la persoanele cu pielea mai închisă la culoare. Urticaria dispare în aproximativ o lună, însă sunt mulţi bolnavi care nu o manifestă. În paralel cu urticaria – sau în lipsa ei – puteţi avea simptome asemănătoare cu cele ale gripei: dureri musculare, cefalee, umflarea ganglionilor limfatici şi o stare de oboseală. Boala poate duce la bătăi neregulate ale inimii sau dureri de piept şi poate provoca paralizie, furnicături sau amorţire a mâinilor şi picioarelor, ducând, în cazuri de complicaţii grave, la artrita genunchilor, meningită sau chiar la deteriorarea funcţiilor cognitive.