Devoratorul de gazete. Negreşit!

“Fii satului din Brâznic s-au bucurat de lansarea Monografiei”, ne spune Alexandru Avram, în Glasul Hunedoarei. Se vede treaba că, în ciuda vastei experienţe pe care o are în presa locală, fictivul domn Avram nu s-a deprins cu scrierea în limba română. Poate la oral stă mai bine. Oricum, ca să nu existe neclarităţi, corect este “fiii satului”, toţi, cu trei “i”. Bine? 

De cum intri pe site-ul AccentMedia.ro, eşti întâmpinat de textul “VĂ RECOMANDĂM”, urmat de o imagine şi un titlu. Aşa se face că am dat peste următoarea recomandare:
Cum adică, îmi recomandaţi un accident auto? Uff. Am aşteptat câteva secunde şi am primit şi alte recomandări, cum ar fi “Câinii fără stăpân – o problemă pentru Deva” şi “Înşelăciune”. Sigur, recomandarea constă în a citi textele respective, dar mie mi-a sunat ciudat “Vă recomandăm… un accident”.

Ca orice ziarist necăjit atunci când trece o zi fără să moară cineva, Diana Mitrache a scris, în Servus Hunedoara, un articol cu titlul “Puţine cazuri de oameni muşcaţi de căpuşe la Petroşani”. Adică, se vede treaba, dacă sunt doar câţiva oameni muşcaţi de căpuşe, ştirea-i de-a dreptul tristă. “Medicii de la spitalul de urgenţă din localitate spun că nu se confruntă cu mai mult de o persoană afectată de pişcătura acestor insecte”.

Irina Năstase a scris, în Glasul Hunedoarei, despre Festivalul Narciselor de la Sălaşu de Sus: “Vizitatorii au fost întâmpinaţi cu ţuică şi preparate tradiţionale, iar doritorii au putut învăţa câte ceva din arta «ştincănitului»”. La mine în sat, tricotatul se mai numeşte “ştrincănit”, dar de “ştincănit” n-am auzit până acum. Oricum, DexOnline n-a “auzit” de niciuna dintre variantele de mai sus.

Irina Năstase continuă: “Festivalul Narciselor este şi singura dată din an în care turiştii pot aduna câte un buchet mic de narcise, din poiana aflată la marginea comunei, fără să fie sancţionaţi”. S-o lămurim: festivalul nu este o “dată”, ci un eveniment care are loc la o dată stabilită dinainte. Deci nu e corect să spui că “festivalul este singura dată când turiştii pot culege narcise”, ci “ziua/data în care are loc festivalul este singurul moment în care turiştii pot culege narcise”.

În ediţia de marţi, Glasul Hunedoarei îl blamează pe un agent de poliţie din Petrila, “pentru că este certetat disciplinar după ce a fost descoperit că în orele de program acesta se ducea acasă, în loc să fie la locul de muncă, deşi era însărcinat cu ordinea publică”.
1. Certetat sau cercetat?
2. Cine a fost descoperit? “Agentul de poliţie a fost descoperit că acesta se ducea acasă”? Ori, poate, “a fost descoperit faptul că acesta se ducea acasă”? Oricum ar fi, fraza este incompletă.

“Ciobanii hunedoreni se confruntă de câţiva ani cu o serie de probleme de ordin financiar. Procesul de tundere a oilor este costisitor, iar proprietarii de ovine spun că nu îşi pot recupera nici măcar cheltuielile, cât despre profit nici nu poate fi vorba”, zice Irina Năstase, tot în Glasul Hunedoarei. Mi-e milă de crescătorii de ovine, dar în acelaşi timp mi-e ciudă pe Irina Năstase, pentru că a formulat aiurea ultima parte a frazei: “cât despre profit nici nu poate fi vorba” sună foarte aiurea. Cât despre corectură nici nu poate fi vorba?

Şi Mesagerul Hunedorean are aceeaşi “placă”: “Un angajat al Poliţiei Petrila este cercetat disciplinar şi ar putea să-şi piardă locul de muncă, după ce a fost descoperit că în orele de program, se ducea acasă, în loc să-şi facă serviciul”. Va să zică, el mergea acasă “sub acoperire”, băga un somnic, iar după o vreme a fost descoperit. I-a fost descoperită acoperirea, cum ar veni.

Marcel Bot încearcă să ne spună ceva, în Ziarul Hunedoreanului. Am avut răbdare până doar atât să citesc: “În şedinţa extraordinară a Consiliuli Local Deva”. “Consiliului” e un cuvânt greu, şi eu trebuie să mă concentrez atunci când vreau să-l scriu; din fericire, nu-l scriu prea des.

Bine, am minţit: de fapt, am citit mai departe şi am dat peste asta: “Sântuhalmul sub teroare – Aici fiecare ieşire din casă devine un exerciţiu periculos de-a jocul cu moartea”. Exerciţiu de-a jocul? Cât de complicat sună, domnule Marcel Bot! Ca să nu mai spun de “Sântuhalmul sub teroare”, că deja mă aştept să vină producătorii de la Hollywood şi să turneze aici un film de groază având ca subiect principal viaţa “sub teroare” a locuitorilor din Sântuhalm. Se vede treaba că numai înainte de alegeri ne dăm seama că “bieţii oameni” şi-au făcut singuri-singurei casele la juma’ de metru de şosea, şi-atunci e vina “edililor” (domnul Bot a pus cuvântul între ghilimele) că aceştia au o viaţă grea cu casele “scuturate” de miile de TIR-uri care trec pe lângă ele săptămânal.

“CAZ TIPIC MARCA SĂ MOARĂ «CAPRA VECINULUI»:Vechile locomotive cu abur, condamnate la rugină”, scrie Carmen Cosman, în Ziarul Hunedoreanului. Cu ghilimelele şi cu spaţiile nu le prea are ziarista, în rest titlul aproape că ar fi fost corect. Numai că n-a fost să fie, nici de data asta!

“O mână de oameni din Petroşani trăiesc cu ce aruncă populaţia la ghena de gunoi, adică din deşeurile de plastic“, scrie Carmen Cosman, pe site-ul CityNews.ro. Mi s-a părut că “ghena de gunoi” este o construcţie pleonastică, aşa că am apelat la prietenul meu cel mai bun, Google, care a făcut lumină. Am dat, astfel, peste un articol semnat de lingvista Rodica Zafiu, care explică de ce “ghenă” nu se găseşte în dicţionarele noastre şi de unde provine acest cuvânt. “Ghenă e un cuvânt absent, în mod surprinzător, din dicţionarele noastre, deşi e foarte cunoscut şi folosit de vorbitorii actuali. Cei care locuiesc în blocuri înalte îl utilizează zilnic, în măsura în care sunt nevoiţi să-şi scoată din casă gunoiul – şi să-l arunce la ghenă. […] În DEX 1996, ghenă nu există; după cum nu se găseşte acest cuvânt banal, specific vieţii cotidiene «la bloc», nici în Micul dicţionar academic (MDA, II, 2002), nici în Noul dicţionar universal (NDU, 2006). Îl înregistrează, în fine, Dicţionarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007), care îl defineşte ca «loc special amenajat unde se aruncă gunoiul (menajer)», fără a-i putea stabili originea (cuvântul apare cu indicaţia «etimologie necunoscută»). […] Cuvântul ghenă nu are nici o legătură etimologică cu Gheena şi nu este nici pe departe atât de misterios pe cât pare. Mulţi arhitecţi ar fi putut corecta omisiunea din dicţionarele noastre generale, dacă ar fi fost consultaţi: pentru că ghenă e un termen tehnic intrat de mult în româna de specialitate (arhitectură, construcţii), din franceză: unde gaine are mai multe sensuri (în construcţii – «înveliş protector al unui tub» şi, prin extensie, tubul însuşi. Este evident că ghenă de gunoi – adică tubul larg prin care se aruncă de la etajele superioare gunoiul – nu e pleonastic, pentru că în construcţii pot exista şi alte ghene. Găsiţi articolul pe site-ul România literară, la adresa www.romlit.ro/la_ghen.

Să corectaţi bine!