Opt monumente din Hunedoara vor fi restaurate

Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, a alocat diferite sume pentru consolidarea şi restaurarea unor monumente istorice şi lăcaşe de cult care fac parte din patrimoniul cultural naţional. Printre ele se numără şi Castelul Corvinilor, însă – chiar dacă va avea banii – castelul medieval de la Hunedoara nu va începe lucrările, pentru că proiectul de restaurare nu este gata. 

Biserica Reformată din Sântămărie Orlea aşteaptă de ani buni atenţia care i se cuvine din partea Ministerului Culturii

Prin Programul Naţional de Restaurare 2012, au fost alocaţi bani Castelului Corvinilor, bisericii romano-catolice din Haţeg, bisericilor “Sfântul Nicolae” din Bârsău (comuna Hărău), “Adormirea Maicii Domnului” din Crişcior, “Sfântul Nicolae” din Ribiţa şi gării din Brad. Şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cultural Hunedoara, Mircea Călin Brânduşa, declară că fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, a alocat prin programul amintit aproape 740.000 de lei pentru restaurarea celor şase obiective. Un alt program de finanţare, programul cultural pilot de consolidare şi restaurare a monumentelor istorice, va permite reabilitarea bisericii reformate din Hunedoara şi biserica cnezilor Cândea, astăzi biserica reformată din Sântămăria Orlea.

Preoţii din parohiile unde funcţionează şi astăzi lăcaşele de cult, unele vechi de cinci sau şase sute de ani, considerate ca făcând parte din patrimoniul cultural naţional, spun că lucrările de reparaţii sunt absolut necesare, pentru că în unele cazuri degradarea structurii e atât de avansată încât cade tencuiala de pe pereţi. Biserica “Sfântul Ierarh Nicolae” din comuna Ribiţa este unul dintre cele mai vechi şi mai importante monumente istorice din judeţul Hunedoara. Biserica a fost construită între anii 1405-1417 de cnezii Vladislav şi Miclăuş şi face parte din Patrimoniul European al Monumentelor Istorice. Interiorul zidurilor din piatră de râu adăposteşte cea mai veche pictură bizantină din Transilvania, fiind singura din Ardeal care păstrează întreagă erminia ortodoxă.

Bisericile “bolnave”, dar “vii”

Preotul care slujeşte în lăcaşul de cult spune că restaurarea este în curs, lucrările fiind administrate de consiliul local. “Un profesor universitar de la Bucureşti lucrează la interior, dar – în schimb – este exteriorul, care e expus, sunt locuri de unde a căzut tencuiala, ar trebui refăcut acoperişul turnului. În ultimii ani au fost alocaţi aproximativ 1.000.000 de lei pentru lucrările de restaurare. Noi şi localnicii nu avem voie să intervenim în niciun fel, biserica fiind în patrimoniul cultural naţional”, explică preotul Ioan Petru Diniş. El adaugă că, deşi bisericuţa din Ribiţa este foarte veche şi destul de degradată, ea este plină în fiecare zi de duminică, preotul păstorind 185 de familii. Biserica din Bârsău datează din 1460, iar potrivit preotului Adrian Talpaş “e nevoie de consolidare, pentru că au apărut nişte fisuri mari”. “S-a degradat rău de tot. Se desprind bucăţi de mortar de pe boltă şi prezintă risc de accidente oricând, dar încă se mai ţin slujbe pentru cele 250 de familii, pentru că nu avem unde altundeva să le oficiem. Cea mai apropiată biserică ar fi cea de la Hărău, aflată la 4 kilometri distanţă”, adaugă preotul paroh, care abia aşteaptă ca biserica să fie reabilitată. Biserica reformată din Hunedoara, care datează din anul 1644, va primi şi ea bani de la Ministerul Culturii, alături de Castelul Corvinilor. Împreună cele două lăcaşe de cult ar urma să primească în jur de 700.000 de lei.

Castelul aşteaptă proiectul de consolidare

Dacă biserica reformată, ctitorită de Péter Bethlen, nepotul lui Gabriel Bethlen, a mai fost restaurată în anii 1817 si 1888, precum şi în 1994, Castelul Corvinilor a trecut printr-o serie de lucrări de consolidare doar în anii 1960-1970. Directorul Muzeului “Castelul Corvinilor”, Nicolae Cerişer, se declară sceptic în ceea ce priveşte acordarea sumelor şi adaugă că – chiar dacă monumentul istoric medieval de la Hunedoara ar avea banii necesari – lucrările tot nu ar putea să fie continuate în lipsa proiectului. Proiectul vechi a fost anulat, iar cel nou încă nu a fost finalizat, aşa că banii destinaţi Castelului ar putea fi alocaţi tocmai pentru reluarea proiectării. Din proiectul amplu de consolidare a rămas viabilă doar partea de componente artistice din piatră. În schimb, pentru că la lucrările de consolidare o echipă de specialişti de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a constatat greşeli de execuţie, lucrările începute în octombrie 2008 au fost sistate în 2010, componentele artistice din piatră fiind reabilitate în proporţie de 80 la sută. Lucrările de construcţie, tencuieli, refacere de acoperişuri au fost executate de Castrum Tim din Timişoara, iar reabilitarea ornamentaţiilor din piatră a fot făcută de Grup Corint, din Alba Iulia.

“Eu nu cred că vor veni aceşti bani de la Minister, decât, eventual, pe partea de proiectare. Nefiind proiect tehnic, nu poate fi vorba de lucrări”, adaugă directorul muzeului. Anul trecut, Castelul Corvinilor a reuşit să adune, din biletele vândute pentru vizitare, 200.000 de euro, însă aceşti bani nu ajung decât pentru autosusţinere. Sumele acoperă salariile personalului şi cheltuielile de întreţinere a monumentului istoric, nefiind suficiente şi pentru executarea de lucrări de consolidare şi restaurare.