Pâinea tradiţională vine online

Pâine tradiţională fără drojdie, cu legume, fructe, gemuri şi siropuri naturale, totul produs în grădina proprie. Fără chimicale, totul natural. Acesta este proiectul unei familii de bucureşteni care s-au mutat la ţară, la poalele muntelui Retezat. Fac pâine ţărănească şi o vând online drept “turtiţă fermecată”. De curând, au fost incluşi într-un proiect mai amplu “Cutia ţăranului – proaspăt şi direct de la ţăran până la tine acasă”. 

Iulian Duţu se simte de o mie de ori mai bine făcând pâine într-un sat hunedorean decât în Bucureşti

“Descoperă viaţa autentică de la sat şi meşteşugul pâinii tradiţionale. Adu-ţi cortul sau rulota, stai la noi în livadă şi te învăţăm cum să faci pâine cu mâinile tale. Dacă vrei şi asta te face să te simţi şi mai bine, poţi să ne şi ajuţi la treburile gospodăriei. Oricum ar fi, noi ne vom bucura să ne faci o vizită. Vei găsi un loc liniştit unde poţi să te relaxezi, fără pretenţii şi fără fiţe. Doar natură şi mâncare bună”, scrie Iulian Duţu pe “Turtiţa Fermecată”.

O vizită în gospodăria omului, undeva la intrarea în satul Râul Alb, te convinge definitiv: nu doar că peisajul este extraordinar şi omul face cu adevărat pâine de casă, dar totul se petrece în grădină, în adierea vântului şi glas de cintezoi. Dacă vrei pâine cu ceapă, culegi legumele din grădină! Unde mai pui că reţeta de pâine este una străveche: “Eu şi înainte aveam preocupări din astea cu gătitul sănătos, dar s-au înteţit de când ne-am mutat aici, la ţară. Am găsit grădina asta frumoasă, am reuşit să cultivăm legume şi mi-am continuat hobby-ul, adică să creez pâine făcută fără drojdie de bere sau comercială – cum vrem să-i spunem – şi fără alţi amelioratori sau conservanţi. Folosim doar făină, apă, sare şi maia care, de fapt, e tot făină cu apă.

Trăim aici, cât mai sănătos cu putinţă. Deocamdată avem oferta asta cu pâinea, dar pe viitor ne gândim să oferim şi legume, la domeniul ăsta suntem începători, deşi văd că merge bine recolta”, zice bărbatul. Iulian şi Luminiţa Duţu sunt o familie de bucureşteni get-beget, care au renunţat la viaţa de orăşean pentru cea grea, dar mai frumoasă, de la ţară.

Pâinea cu maia

Pâinea făcută aşa cum se făcea în urmă cu 200 de ani reapare la poalele Retezatului şi tinde să devină o adevărată atracţie turistică

Familia Duţu şi cei doi copii – Maria şi Costin – s-au mutat în satul Râul Alb, la poalele Munţilor Retezat. Pur şi simplu, au simţit că acolo le este locul: “Ne-am mutat în acest loc pentru că ne place mult. După vreo doi ani de tatonări şi de “investigaţii” de când am venit prima oară pe aici, după câteva concedii petrecute în zona comunei Sălaşu de Sus şi în Retezat, ne-am zis că ăsta este locul care ne place, am hotărât să ne luăm inima în dinţi şi am vândut tot ce am avut în Bucureşti, ne-am luat catrafusele şi, în 19 septembrie 2010, ne-am mutat aici. Am găsit o casă veche şi destul de stricată, am stat trei luni de zile în rulotă şi am renovat o bucată de casă. În 15 decembrie, ne-am mutat în casă ca din camping”.

Au cumpărat casa aproape o ruină şi o bucată mare de pământ pe care îl cultivă împreună cu copiii lor. Pasiunea lor este însă arta brutăritului: pâinea cu maia, fără drojdie, pregătită aşa cum se făcea demult la sat: “Maiaua se prepară din făină cu apă care se lasă la dospit şi apoi se adaugă făina, apa şi sarea…

De exemplu, pentru o pâine de două kilograme jumătate se folosesc 1,5 kilograme de făină, vreo 300 de grame de maia şi alte 30 de grame de sare, plus un litru de apă. După ce a stat aluatul vreo oră să se omogenizeze, îl mai învârtim o dată în covată cu mâna, sau cu o paletă, şi deja se observă că şi-a schimbat consistenţa, că pasta e elastică, închegată, şi atunci se mai învârte de câteva ori aluatul, cu putere. Totul cu atenţie, pentru că nu trebuie apăsat aluatul, ci doar «împăturat»”, explică bărbatul care apoi presară făină pe un tocător mare de lemn şi varsă aluatul deasupra: “În faza asta, dacă aluatul este prea moale, îl putem împacheta din nou. Nu există o regulă strictă, îl poţi face de două sau trei ori. El începe şi prinde bule, cu cât o împachetezi mai mult, ea înglobează aer şi începe să dospească. Acum avem mai multe opţiuni, o putem forma şi pune, la dospirea finală, în coş câteva ore bune. Sau putem face chifle, tăiem bucăţele mici, pe care le ascundem aşa în podul palmei şi le rotim atent pe lemn. Ia uitaţi ce bilă frumoasă”, arată omul către mingea albă de aluat.

Cutia ţăranului, la oraş

Turtiţa fermecată poate avea în conţinut fel de fel de legume

Lecţia de brutărit se ţine pentru o familie din Târgovişte care a bătut atâta cale până la poalele Retezatului special pentru pâinea fostului bucureştean: “Noi mâncăm mai sănătos şi vrem să facem lucrurile mai bune pentru copiii noştri, care mănâncă pâine făcută în casă, nu din comerţ. Aici am descoperit pâinea făcută din maia, lucru de care nu ştiam şi mi-am dat seama că este un gust pe care îl ştiam din copilărie. E pâinea făcută de bunica, am descoperit ceva ce ştiusem, nici nu mi-am dat seama că-mi lipsea. E greu de înţeles de ce oamenii acceptă atâtea chimicale în mâncare şi nu vor lucruri sănătoase. Oamenii, în special cei care au suportat deja boli grave, se întorc la alimentaţia sănătoasă. E foarte important ca oamenii să înţeleagă, pentru că nimeni nu mănâncă forţat”, spune Pompilia Alexandrescu, care conduce un magazin de produse naturiste în Târgovişte.

Deocamdată, soţii Duţu oferă două tipuri de cutii ţărăneşti: una mare, la 60 de lei, destinată consumului unei familii de trei-patru persoane pe o săptămână şi alta, mai mică, pentru 40 de lei, pentru familii mici. “Cutia Ţărănească” are în conţinut pâine făcută cu maia, dar şi alte tipuri, cu diverse seminţe şi chiar plăcinte, ca să “nu vă plictisiţi mâncând acelaşi tip de pâine, două săptamâni la rând. Pâinea cu maia este principalul produs pe care îl oferim deocamdată”.

“Cutia Ţăranului” este un proiect iniţiat de Andreea şi soţul ei, ambii orăşeni, de la Cluj, care s-au întors din Israel şi au ajuns într-un sat clujean. Ei vor să aducă produsele ţăranului, cei care au o grădină şi vor să facă ceva în gospodărie, să le poată oferi celor din oraşele mai mari, în cazul nostru ar fi Deva. Noi am venit cu pâinea ţărănească pe care o putem face cu ceapă, cu usturoi, cu seminţe de floarea soarelui sau dovleac. Putem mânca în fiecare săptămână alt tip de pâine. Ideea e să mâncăm o pâine sănătoasă, fără adaosuri”.

Şi, de când stă la ţară, Iulian Duţu a experimentat tot soiul de tipuri de pâine, dar şi de forme, de la pâinea rotundă, la grisine sau lipii, dar tot secretul stă în aluat: “Odată făcut, îl punem cu faţa în jos în formă. De acum se lasă trei, patru până la opt, zece şi chiar 16 ore. Eu îl ţin în frigider, la rece, la patru grade, ca să dospească încet. Vreau să vă spun că vara se lucrează cu toate ingredientele reci. Dacă într-o fabrică pâinea se face de la A la Z în maxim două ore, noi vrem să întârziem dospirea pentru că este mai sănătos”.

Acum cei doi soţii experimentează şi grădinăritul – ceapa, usturoiul, căpşunile, roşiile şi multe alte legume cresc acum în grădina familiei. Spre toamnă, vor avea şi alte fructe şi intenţionează să producă gemuri, dulceţuri şi siropuri naturale. Până atunci fac livrări cu mai multe sortimente de pâine tradiţională în Deva, de două ori pe săptămână. Familia are un site – turtitafermecata.blogspot.com, unde pot fi găsiţi şi unde se pot face comenzi pe Internet.